Macroeconomie · Piața muncii și salariul
Mecanismele pieței muncii: cererea, oferta și salariul de echilibru
Intermediar40 min✓ Terminată
Pe această pagină
Ce înveți
- Explici ce este piața muncii, de ce este diferită de celelalte piețe și de ce cererea de muncă este o cerere derivată.
- Descrii factorii cererii și ai ofertei de muncă și cum se formează salariul de echilibru.
- Calculezi rata de activitate și rata de ocupare pornind de la structura populației.
Teorie
Partea 1. Ce este piața muncii și de ce este specială
Aproape fiecare adult trece prin aceeași situație: caută un loc de muncă, negociază un salariu, semnează un contract. De partea cealaltă, o firmă sau o instituție caută oameni pentru posturile ei. Locul, real sau virtual, în care se întâlnesc cele două părți este piața muncii.
Piața muncii seamănă cu orice altă piață, dar are câteva particularități importante:
- Obiectul tranzacției este munca, un factor de producție viu. Omul nu își vinde propria persoană, ci doar dreptul angajatorului de a-i folosi munca un anumit timp. Munca nu poate fi despărțită de cel care o prestează.
- Munca nu se poate stoca. O zi nelucrată este pierdută pentru totdeauna, spre deosebire de un produs care poate aștepta în depozit.
- Oferta se ajustează greu. Ca să devii medic durează peste un deceniu, iar mutarea în alt oraș sau altă țară are costuri mari. De aceea, oferta de muncă nu se adaptează repede la schimbările cererii.
- Reglementarea este strictă. Codul muncii stabilește durata maximă a programului, concediile, salariul minim și condițiile de concediere. Sindicatele și patronatele negociază în numele unor grupuri întregi.
- Salariul nu este doar un preț. Pentru cei mai mulți oameni, este principala sursă de venit a familiei, așa că pe piața muncii contează și aspecte sociale și psihologice, nu doar calcule economice.
Partea 2. Cererea de muncă
O firmă nu angajează oameni de dragul lor, ci pentru că are nevoie de ei ca să producă bunuri și servicii pe care le poate vinde. Dacă vânzările cresc, firma are nevoie de mai mulți angajați; dacă scad, are nevoie de mai puțini. De aceea, cererea de muncă este o cerere derivată: ea derivă din cererea pentru produsele firmei.
Cererea de muncă se află în relație inversă cu salariul: cu cât munca este mai scumpă, cu atât firmele angajează mai puțini oameni. La un salariu mare, firma poate înlocui o parte din muncitori cu mașini, poate renunța la proiectele mai puțin profitabile sau poate produce mai puțin.
Pe lângă salariu, cererea de muncă depinde de:
- cererea pentru produsele firmei (o comandă mare aduce angajări);
- productivitatea muncii, adică cât produce un angajat;
- prețul capitalului și progresul tehnic, care pot înlocui munca sau o pot face mai valoroasă;
- costurile suplimentare ale angajării, cum ar fi contribuțiile plătite de angajator;
- perspectivele economiei: în perioadele bune firmele angajează, în crize reduc personalul.
Partea 3. Oferta de muncă
Oferta de muncă se află în relație directă cu salariul: un salariu mai mare atrage mai mulți oameni spre piața muncii și îi convinge pe unii să lucreze mai multe ore. Fiecare om alege între timpul de muncă (care aduce venit) și timpul liber (odihnă, familie, hobby-uri). Cu cât salariul crește, cu atât timpul liber devine mai „scump”, adică renunți la mai mulți bani pentru el.
Pe lângă salariu, oferta de muncă depinde de:
- factori demografici: mărimea și structura pe vârste a populației, natalitatea, speranța de viață, migrația;
- factori sociali și culturali: nivelul de educație, durata studiilor, rolul femeilor pe piața muncii, atitudinea față de muncă;
- vârsta de pensionare și regulile sistemului de pensii;
- preferința pentru timp liber și alte surse de venit (moșteniri, chirii, ajutoare sociale).
Partea 4. Echilibrul pieței muncii
La fel ca pe piața unui produs, salariul se formează din confruntarea cererii cu oferta. Salariul de echilibru este salariul la care numărul de oameni pe care angajatorii vor să-i angajeze este egal cu numărul de oameni care vor să muncească. În acel punct se stabilește și volumul ocupării, adică numărul de persoane angajate.
- Dacă salariul este peste nivelul de echilibru, se oferă mai multă muncă decât se cere: apare un excedent de muncă, adică oameni care vor să lucreze la acel salariu, dar nu găsesc post.
- Dacă salariul este sub nivelul de echilibru, angajatorii vor mai mulți oameni decât se găsesc: apare un deficit de muncă, iar firmele încep să ofere salarii mai mari ca să atragă personal.
Partea 5. Structura populației din perspectiva muncii
Ca să înțeleagă piața muncii la nivelul întregii economii, statisticienii împart populația în mai multe grupe:
- Populația totală: toți locuitorii unei țări.
- Populația în vârstă de muncă: persoanele care au vârsta la care, legal și fizic, pot munci. Institutul Național de Statistică folosește de regulă grupa 15–64 de ani (sau 15–74 de ani, în anchetele despre forța de muncă).
- Populația activă: persoanele care oferă muncă pe piață, adică populația ocupată (cei care au un loc de muncă) plus șomerii (cei care nu au, dar caută activ și sunt disponibili să înceapă).
- Populația inactivă: cei care nici nu lucrează, nici nu caută de lucru: elevii și studenții, pensionarii, persoanele casnice, cei care nu pot munci din motive de sănătate sau cei care au renunțat să mai caute.
Din aceste grupe se calculează doi indicatori de bază. Rata de activitate arată ce parte din populația în vârstă de muncă participă la piața muncii (lucrează sau caută de lucru):
Rata de ocupare arată ce parte din populația în vârstă de muncă are efectiv un loc de muncă:
Video
8.1 Piata muncii. Cererea. Oferta. Salariul
de Basarab Gogoneata
Se încarcă de pe YouTube
8.1 Piata muncii. Cererea. Oferta. Salariul · de Basarab Gogoneata · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Curs de macroeconomie la ASE București. Urmărește cum sunt desenate curbele cererii și ofertei de muncă: de ce are cererea pantă negativă și ce se întâmplă cu salariul real în punctul de echilibru?
Introduction to labor markets | Microeconomics | Khan Academy
de Khan Academy
Se încarcă de pe YouTube
Introduction to labor markets | Microeconomics | Khan Academy · de Khan Academy · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Clipul este în engleză. Notează ce factori mută curba cererii de muncă și ce factori mută curba ofertei de muncă, apoi compară-i cu listele din Părțile 2 și 3.
Exemple grafice
Graficul arată piața muncii dintr-un oraș, cu numărul de angajați pe orizontală și salariul orar pe verticală. Linia albastră este cererea inițială de muncă, linia portocalie este oferta, iar linia punctată arată cererea după ce firmele primesc mai multe comenzi.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Număr de angajați (mii) | Salariu (lei pe oră) |
|---|---|---|
| Cerere inițială | 0 | 60 |
| Cerere inițială | 100 | 10 |
| Ofertă | 0 | 10 |
| Ofertă | 100 | 60 |
| Cerere nouă | 20 | 60 |
| Cerere nouă | 100 | 20 |
| E (50; 35) | 50 | 35 |
| E1 (60; 40) | 60 | 40 |
Încearcă să urmărești ce se întâmplă la salariul vechi de 35 de lei după creșterea cererii. Pe linia punctată, firmele ar vrea să angajeze 70 de mii de oameni, dar doar 50 de mii sunt dispuși să lucreze la acest salariu. Deficitul de muncă împinge salariul în sus până la 40 de lei, iar la acest salariu mai mulți oameni intră pe piață. Concluzie: o creștere a cererii de muncă ridică atât salariul, cât și numărul de angajați.
Aprofundare
Câți oameni angajează o firmă
O firmă care vrea profit maxim mai angajează o persoană doar dacă aceasta aduce mai mult decât costă. Contribuția unui angajat suplimentar este produsul lui marginal (cât se mai produce în plus) înmulțit cu prețul de vânzare . Firma angajează până când:
unde este salariul. Pentru că, după un punct, fiecare angajat nou adaugă tot mai puțin la producție (randamente descrescânde), scade pe măsură ce firma angajează. De aici vine panta negativă a curbei cererii de muncă. Formula arată și de ce cererea e derivată: dacă prețul produsului crește, fiecare angajat aduce mai mult și firma vrea să angajeze mai mulți.
Exemplu ipotetic. O brutărie vinde pâinea cu 5 lei. Al patrulea brutar ar mai produce 200 de pâini pe lună, adică 1.000 de lei, iar al cincilea doar 160, adică 800 de lei. Dacă un brutar costă firma 900 de lei pe lună, brutăria angajează patru brutari, nu cinci.
Echilibrul calculat
Dacă cererea și oferta sunt scrise ca funcții liniare, echilibrul se află egalându-le. În graficul de mai sus, cererea inițială este , iar oferta este (în mii de angajați, în lei pe oră):
De ce oferta individuală se poate „întoarce”
La salarii mici, o creștere a salariului îi face pe oameni să muncească mai mult (efectul de substituție: timpul liber devine mai scump). La salarii foarte mari, unii aleg să lucreze mai puțin, pentru că își permit deja nivelul de trai dorit și preferă mai mult timp liber (efectul de venit). Curba ofertei individuale de muncă se poate astfel apleca înapoi la salarii foarte mari. Pentru economie ca întreg, oferta totală crește totuși de regulă odată cu salariul, pentru că atrage oameni noi pe piață.
Un caz real: populația României scade
La recensământul din 2021, Institutul Național de Statistică a înregistrat o populație rezidentă de aproximativ 19,05 milioane de locuitori, cu circa 1,1 milioane mai puțin decât la recensământul din 2011. Scăderea vine din natalitatea redusă și din emigrare, iar populația îmbătrânește. Pentru piața muncii înseamnă că oferta de muncă se micșorează în timp, chiar dacă salariile cresc. De aceea, creșterea ratei de activitate (atragerea pe piață a tinerilor, a femeilor și a vârstnicilor care încă pot munci) devine tot mai importantă. Uniunea Europeană și-a propus ca până în 2030 cel puțin 78% dintre persoanele de 20–64 de ani să fie ocupate.
Quiz
Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.