Microeconomie · Cerere și ofertă
Ce este cererea și de ce se deplasează curba ei?
Începător18 min✓ Terminată
Publicată: 20 septembrie 2026
Pe această pagină
Ce înveți
- Enunți legea cererii și o explici cu un exemplu.
- Deosebești o mișcare pe curba cererii de o deplasare a curbei.
- Numești factorii care deplasează cererea și direcția deplasării.
Teorie
Ai văzut vreodată cum se golesc rafturile de apă și de lumânări înainte de o furtună anunțată? Sau cum crește numărul celor care cumpără înghețată când e caniculă? În ambele cazuri, decizia oamenilor de a cumpăra depinde de condiții care se schimbă. Cererea descrie tocmai această legătură.
Legea cererii
Când prețul unui bun crește, iar restul condițiilor rămân neschimbate, consumatorii cer o cantitate mai mică din el. Când prețul scade, cer o cantitate mai mare. Aceasta este legea cererii. Relația dintre preț și cantitate este deci inversă.
De ce se întâmplă asta? Cel puțin două motive:
- La un preț mai mare, unii consumatori renunță sau caută alternative, adică alte bunuri care satisfac aceeași nevoie.
- La un preț mai mare, aceiași bani cumpără mai puțin, deci puterea ta de cumpărare scade.
Cantitatea cerută și cererea nu sunt același lucru
Aceasta este cea mai frecventă confuzie din primele săptămâni de curs.
- Cantitatea cerută este un punct de pe curbă: cât se cere la un anumit preț. Când se schimbă prețul bunului, cantitatea cerută se schimbă de-a lungul aceleiași curbe.
- Cererea este întreaga curbă, adică relația dintre toate prețurile și toate cantitățile. Când se schimbă altceva decât prețul bunului, curba însăși se deplasează.
Factorii care deplasează cererea
Presupunem că prețul bunului este constant. Cererea se deplasează când se schimbă:
- Venitul consumatorilor. Depinde de tipul bunului (vezi mai jos).
- Prețul altor bunuri. Pentru bunurile substituibile (ceai și cafea), scumpirea unuia crește cererea pentru celălalt. Pentru bunurile complementare (mașini și benzină), scumpirea unuia scade cererea pentru celălalt.
- Gusturile și preferințele. O modă nouă, o campanie sau o informație despre sănătate.
- Așteptările. Dacă te aștepți ca prețul să crească luna viitoare, s-ar putea să cumperi acum.
- Numărul de cumpărători. Mai mulți clienți înseamnă o cerere mai mare pe piață.
Exemple grafice
Graficul de mai jos pune cap la cap cele două idei. Punctele A și B sunt pe aceeași curbă: doar prețul s-a schimbat. Punctul C este pe o curbă nouă (D₂): a crescut venitul consumatorilor pentru un bun normal, iar la același preț se cere acum mai mult.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Cantitate cerută | Preț (lei) |
|---|---|---|
| D₁ | 0 | 50 |
| D₁ | 100 | 0 |
| D₂ (după creșterea venitului) | 0 | 70 |
| D₂ (după creșterea venitului) | 140 | 0 |
| A | 40 | 30 |
| B | 60 | 20 |
| C | 80 | 30 |
Reguli de reținut din grafic:
- Prețul bunului se schimbă, curba rămâne pe loc și ne mișcăm pe ea.
- Orice alt factor se schimbă, iar curba se deplasează: spre dreapta dacă cererea crește, spre stânga dacă scade.
Aprofundare
Forma liniară a cererii
Cea mai simplă formă este cererea liniară:
unde este cantitatea cerută la preț zero, iar arată cu cât scade cantitatea când prețul crește cu o unitate. Curba desenată cu prețul pe axa verticală este funcția inversă:
O creștere a venitului (bun normal) crește și mută curba spre dreapta. O creștere a prețului bunului doar mută punctul pe aceeași dreaptă.
Elasticitatea, pe scurt
Cât de mult reacționează cantitatea la preț se măsoară prin elasticitatea cererii în raport cu prețul:
Dacă valoarea absolută este mare (peste 1), cererea este elastică: cantitatea reacționează puternic. Dacă este mică (sub 1), cererea este inelastică. Bunurile cu substitute apropiate au, de regulă, cerere mai elastică decât cele de neînlocuit.
Cazuri și excepții
- Bunurile Giffen sunt o excepție teoretică: la creșterea prețului, cantitatea cerută ar crește. Sunt discutate în manuale, dar exemplele reale sunt puține și disputate.
- Cererea de piață este suma cererilor individuale, adunate pe orizontală, adică la fiecare preț adunăm cantitățile cerute de toți consumatorii.
- Ipoteza „toate celelalte rămân neschimbate” (în latină, ceteris paribus) este o simplificare. În realitate, mai mulți factori se schimbă simultan, iar economiștii trebuie să separe efectele.
Quiz
Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.