Microeconomie · Cerere și ofertă

Ce este cererea și de ce se deplasează curba ei?

Începător18 min

Publicată: 20 septembrie 2026

Pe această pagină

Ce înveți

  • Enunți legea cererii și o explici cu un exemplu.
  • Deosebești o mișcare pe curba cererii de o deplasare a curbei.
  • Numești factorii care deplasează cererea și direcția deplasării.

Teorie

Ai văzut vreodată cum se golesc rafturile de apă și de lumânări înainte de o furtună anunțată? Sau cum crește numărul celor care cumpără înghețată când e caniculă? În ambele cazuri, decizia oamenilor de a cumpăra depinde de condiții care se schimbă. Cererea descrie tocmai această legătură.

Legea cererii

Când prețul unui bun crește, iar restul condițiilor rămân neschimbate, consumatorii cer o cantitate mai mică din el. Când prețul scade, cer o cantitate mai mare. Aceasta este legea cererii. Relația dintre preț și cantitate este deci inversă.

De ce se întâmplă asta? Cel puțin două motive:

  • La un preț mai mare, unii consumatori renunță sau caută alternative, adică alte bunuri care satisfac aceeași nevoie.
  • La un preț mai mare, aceiași bani cumpără mai puțin, deci puterea ta de cumpărare scade.

Cantitatea cerută și cererea nu sunt același lucru

Aceasta este cea mai frecventă confuzie din primele săptămâni de curs.

  • Cantitatea cerută este un punct de pe curbă: cât se cere la un anumit preț. Când se schimbă prețul bunului, cantitatea cerută se schimbă de-a lungul aceleiași curbe.
  • Cererea este întreaga curbă, adică relația dintre toate prețurile și toate cantitățile. Când se schimbă altceva decât prețul bunului, curba însăși se deplasează.

Factorii care deplasează cererea

Presupunem că prețul bunului este constant. Cererea se deplasează când se schimbă:

  • Venitul consumatorilor. Depinde de tipul bunului (vezi mai jos).
  • Prețul altor bunuri. Pentru bunurile substituibile (ceai și cafea), scumpirea unuia crește cererea pentru celălalt. Pentru bunurile complementare (mașini și benzină), scumpirea unuia scade cererea pentru celălalt.
  • Gusturile și preferințele. O modă nouă, o campanie sau o informație despre sănătate.
  • Așteptările. Dacă te aștepți ca prețul să crească luna viitoare, s-ar putea să cumperi acum.
  • Numărul de cumpărători. Mai mulți clienți înseamnă o cerere mai mare pe piață.

Exemple grafice

Graficul de mai jos pune cap la cap cele două idei. Punctele A și B sunt pe aceeași curbă: doar prețul s-a schimbat. Punctul C este pe o curbă nouă (D₂): a crescut venitul consumatorilor pentru un bun normal, iar la același preț se cere acum mai mult.

017,535357052,510570140Cantitate cerutăPreț (lei)D₁D₂ (după creșterea venitului)ABC
Exemplu ipotetic. De la A la B: prețul scade de la 30 la 20 lei, iar cantitatea cerută crește (mișcare pe curba D₁). De la A la C: la același preț de 30 lei se cere mai mult, pentru că toată curba s-a deplasat spre dreapta (D₂).
Vezi datele ca tabel
Mișcare pe curba cererii și deplasare a curbei
SerieCantitate cerutăPreț (lei)
D₁050
D₁1000
D₂ (după creșterea venitului)070
D₂ (după creșterea venitului)1400
A4030
B6020
C8030

Reguli de reținut din grafic:

  • Prețul bunului se schimbă, curba rămâne pe loc și ne mișcăm pe ea.
  • Orice alt factor se schimbă, iar curba se deplasează: spre dreapta dacă cererea crește, spre stânga dacă scade.

Aprofundare

Forma liniară a cererii

Cea mai simplă formă este cererea liniară:

Qd=abPQ_d = a - b\,P

unde aa este cantitatea cerută la preț zero, iar b>0b > 0 arată cu cât scade cantitatea când prețul crește cu o unitate. Curba desenată cu prețul pe axa verticală este funcția inversă:

P=aQdbP = \frac{a - Q_d}{b}

O creștere a venitului (bun normal) crește aa și mută curba spre dreapta. O creștere a prețului bunului doar mută punctul pe aceeași dreaptă.

Elasticitatea, pe scurt

Cât de mult reacționează cantitatea la preț se măsoară prin elasticitatea cererii în raport cu prețul:

Ed=%ΔQd%ΔPE_d = \frac{\%\,\Delta Q_d}{\%\,\Delta P}

Dacă valoarea absolută este mare (peste 1), cererea este elastică: cantitatea reacționează puternic. Dacă este mică (sub 1), cererea este inelastică. Bunurile cu substitute apropiate au, de regulă, cerere mai elastică decât cele de neînlocuit.

Cazuri și excepții

  • Bunurile Giffen sunt o excepție teoretică: la creșterea prețului, cantitatea cerută ar crește. Sunt discutate în manuale, dar exemplele reale sunt puține și disputate.
  • Cererea de piață este suma cererilor individuale, adunate pe orizontală, adică la fiecare preț adunăm cantitățile cerute de toți consumatorii.
  • Ipoteza „toate celelalte rămân neschimbate” (în latină, ceteris paribus) este o simplificare. În realitate, mai mulți factori se schimbă simultan, iar economiștii trebuie să separe efectele.

Quiz

Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.

1. Ce enunță legea cererii?

Alege o singură variantă.

2. Prețul unui bun scade, iar restul rămâne la fel. Ce se întâmplă pe grafic?

Alege o singură variantă.

3. Care dintre următoarele schimbări deplasează curba cererii pentru cafea?

Alege toate variantele corecte.

4. Dacă o mașină și benzina sunt bunuri complementare, ce se întâmplă cu cererea de mașini când benzina se scumpește mult?

Alege o singură variantă.

5. Un bun inferior este, prin definiție, un bun de calitate proastă.

Alege o singură variantă.

6. Cererea este Qd = 80 − P. Câte unități se cer la prețul de 20 de lei?

Scrie un număr.

unități

7. O creștere a venitului consumatorilor deplasează spre dreapta curba cererii pentru un bun normal.

Alege o singură variantă.