Microeconomie · Mecanismul pieței: Cererea, Oferta și Prețul

Cum se stabilește prețul? Piața și prețul de echilibru

Începător30 min

Pe această pagină

Ce înveți

  • Explici ce este piața și cum se formează prețul prin întâlnirea cererii cu oferta.
  • Determini prețul și cantitatea de echilibru dintr-un tabel sau dintr-un grafic.
  • Recunoști penuria și surplusul și explici cum împinge fiecare prețul spre echilibru.

Teorie

În primele două lecții am privit separat cumpărătorii și vânzătorii. Acum cererea și oferta se întâlnesc. Ideea centrală: pe o piață liberă, prețul se mișcă până când cât vor să cumpere oamenii este exact cât vor să vândă producătorii; orice alt preț lasă fie cumpărători nemulțumiți, fie marfă nevândută.

Cum se formează prețul

Nimeni nu anunță prețul „corect” dinainte. Vânzătorii încearcă un preț și văd ce se întâmplă. Dacă rafturile se golesc repede și clienții întreabă de marfă, prețul urcă. Dacă marfa rămâne pe tarabă, prețul coboară. Prin aceste ajustări repetate, piața ajunge la un preț la care interesele celor două părți se împacă.

Situații de dezechilibru

  • Dacă prețul este sub echilibru, cumpărătorii vor mai mult decât se oferă. Apare un exces de cerere, numit și penurie: cozi, rafturi goale, liste de așteptare. Cumpărătorii sunt dispuși să plătească mai mult, iar prețul urcă.
  • Dacă prețul este peste echilibru, vânzătorii oferă mai mult decât se cumpără. Apare un exces de ofertă, numit și surplus: stocuri care cresc, reduceri. Vânzătorii scad prețul ca să scape de marfă.

Presiunea continuă până când cele două cantități se egalează. La echilibru, nimeni nu mai are motiv să schimbe prețul.

Video

Educație financiară cu Ana și Radu - Episodul 4 – Cererea și oferta

de Banca Națională a României

Se încarcă de pe YouTube

Educație financiară cu Ana și Radu - Episodul 4 – Cererea și oferta · de Banca Națională a României · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Urmărește ce se întâmplă cu prețul în poveste când crește numărul de cumpărători sau de vânzători și leagă fiecare situație de penurie sau de surplus.

Market equilibrium | Supply, demand, and market equilibrium | Microeconomics | Khan Academy

de Khan Academy

Se încarcă de pe YouTube

Market equilibrium | Supply, demand, and market equilibrium | Microeconomics | Khan Academy · de Khan Academy · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul e în engleză. Urmărește de ce autorul spune că niciun alt preț în afară de cel de echilibru nu este stabil și compară argumentul cu tabelul căpșunilor.

Exemple grafice și instrumente

Graficul de mai jos desenează tabelul căpșunilor. Punctul E este echilibrul. Linia de la 20 de lei arată penuria, iar linia de la 40 de lei arată surplusul: pentru fiecare, citește pe axa cantității unde taie cele două curbe.

012,525255037,57550100Cantitate (lăzi pe zi)Preț (lei)CerereOfertăPreț 40 leiPreț 20 leiE (40; 30)30602050
Exemplu ipotetic. Curbele se intersectează în E: la 30 de lei se cer și se oferă 40 de lăzi. La 20 de lei se cer 60 și se oferă 30 (penurie de 30). La 40 de lei se cer 20 și se oferă 50 (surplus de 30).
Vezi datele ca tabel
Echilibru, penurie și surplus pe piața de căpșuni
SerieCantitate (lăzi pe zi)Preț (lei)
Cerere050
Cerere1000
Ofertă100
Ofertă6050
Preț 40 lei040
Preț 40 lei10040
Preț 20 lei020
Preț 20 lei10020
E (40; 30)4030
303020
606020
202040
505040

Acum încearcă tu în instrumentul de mai jos. Pornește de la piața de mai sus (echilibru la 30 de lei și 40 de unități), apoi mărește cererea și urmărește încotro se mută echilibrul. După aceea readu cererea la zero și scade oferta: prețul crește în ambele cazuri, dar cantitatea se mișcă în sensuri opuse.

Spre dreapta: cumpărătorii vor mai mult la orice preț (de exemplu, le crește venitul).
Spre stânga: producătorii oferă mai puțin la orice preț (de exemplu, se scumpesc materiile prime).
Preț de echilibru
30 lei
Cantitate de echilibru
40

Piața este în echilibru: prețul este 30 lei, iar cantitatea 40. Mută unul dintre glisoare ca să vezi ce se întâmplă.

  • Cerere
  • Ofertă
Prețul pe verticală, cantitatea pe orizontală. Echilibrul este punctul în care se intersectează curbele.
Vezi datele ca tabel
Cerere și ofertă
SituațiePreț (lei)Cantitate
La început3040

Instrument educațional. Nu include impozite, comisioane sau situația ta personală.

Concluzie: echilibrul este singurul punct în care planurile cumpărătorilor și ale vânzătorilor se potrivesc; orice schimbare a cererii sau a ofertei mută acest punct, iar prețul îl urmează.

Aprofundare

Calculul echilibrului

Pentru cererea Qd=a−bPQ_d = a - bP și oferta Qs=c+dPQ_s = c + dP, echilibrul cere Qd=QsQ_d = Q_s:

a−bP∗=c+dP∗⇒P∗=a−cb+da - bP^* = c + dP^* \quad\Rightarrow\quad P^* = \frac{a - c}{b + d}

Înlocuind în cerere, obținem cantitatea de echilibru:

Q∗=ad+bcb+dQ^* = \frac{ad + bc}{b + d}

Pe piața de căpșuni, Qd=100−2PQ_d = 100 - 2P și Qs=10+PQ_s = 10 + P, deci P∗=903=30P^* = \dfrac{90}{3} = 30 și Q∗=100−2⋅30=40Q^* = 100 - 2 \cdot 30 = 40. La orice alt preț, excesul de cerere este Qd−Qs=90−3PQ_d - Q_s = 90 - 3P: pozitiv (penurie) sub 30 de lei și negativ (surplus) peste.

Când se mută echilibrul

Dacă cererea crește (curba se deplasează spre dreapta), prețul și cantitatea de echilibru cresc. Dacă oferta crește, cantitatea crește, dar prețul scade. În formula de mai sus, o creștere Δa\Delta a a cererii ridică prețul cu Δa/(b+d)\Delta a / (b + d): cu cât curbele reacționează mai puternic la preț (bb și dd mari), cu atât prețul se schimbă mai puțin.

Dezechilibre impuse: plafon și podea

Uneori statul nu lasă prețul să ajungă la echilibru. Un plafon de preț este un preț maxim; are efect doar sub echilibru și creează o penurie permanentă. O podea de preț este un preț minim; are efect doar peste echilibru și creează un surplus permanent. Cu un plafon de 20 de lei pe piața de căpșuni, penuria de 30 de lăzi din tabel nu mai dispare.

Limite și un caz real

  • Modelul presupune multe părți mici, informate, care nu pot influența singure prețul. Lecția următoare arată ce se schimbă când nu e așa.
  • Ajustarea nu este instantanee. Prețurile din contracte, meniuri sau chirii se schimbă rar, așa că penuriile și surplusurile pot dura.
  • Un caz real: piețele agricole. Prețurile legumelor și fructelor de sezon variază mult de la o săptămână la alta, pentru că oferta depinde de recoltă și vreme, iar marfa nu poate fi păstrată mult. Un vânzător care vede că marfa perisabilă nu se vinde are tot interesul să o ieftinească înainte să se strice: surplusul se lichidează prin preț, exact ca în model.

Quiz

Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.

1. Ce este piața, în sens economic?

Alege o singură variantă.

2. La prețul de echilibru, cantitatea cerută este egală cu cantitatea oferită.

Alege o singură variantă.

3. Prețul unui bun este sub prețul de echilibru. Ce situație apare pe piață?

Alege o singură variantă.

4. La 40 de lei pe ladă, se cer 20 de lăzi de căpșuni și se oferă 50. Câte lăzi rămân nevândute (surplusul)?

Scrie un număr.

lăzi

5. Pe o piață, cererea este Qd = 100 − 2P, iar oferta este Qs = 10 + P. Cât este prețul de echilibru?

Alege o singură variantă.

6. Ce semne arată că pe o piață există penurie? (alege toate variantele corecte)

Alege toate variantele corecte.

7. Veniturile consumatorilor cresc, iar bunul este unul normal. Ce se întâmplă cu echilibrul pieței?

Alege o singură variantă.

8. Statul stabilește un preț maxim de 20 de lei pe o piață în care echilibrul este la 30 de lei. Ce se întâmplă?

Alege o singură variantă.