Microeconomie · Comportamentul consumatorului și Alegerile sale
Optimizarea alegerii și Echilibrul consumatorului
Intermediar40 min✓ Terminată
Pe această pagină
Ce înveți
- Calculezi raportul dintre utilitatea marginală și preț (Umg/P) și îl folosești ca să compari bunuri cu prețuri diferite.
- Găsești echilibrul consumatorului dintr-un tabel, aplicând regula de aur (Umg/P egal pentru toate bunurile) și constrângerea bugetară.
- Explici de ce o combinație în care raporturile Umg/P diferă poate fi îmbunătățită, mutând bani de la un bun la altul.
Teorie
Partea 1. Problema consumatorului
Din prima lecție știi că fiecare unitate dintr-un bun aduce tot mai puțină satisfacție. Din a doua știi că banii sunt limitați de linia bugetului. Lecția de față le pune împreună. Ideea centrală: un consumator rațional își împarte bugetul astfel încât ultimul leu cheltuit pe fiecare bun să-i aducă aceeași satisfacție; altfel, ar putea obține mai mult mutând bani de la un bun la altul.
Partea 2. Utilitatea marginală raportată la preț
Nu e suficient să compari satisfacția adusă de două bunuri; trebuie să ții cont și de cât costă. O felie de pizza care aduce 24 de utili, dar costă 6 lei, trebuie comparată corect cu un suc care aduce 12 utili, dar costă doar 3 lei.
În exemplul de mai sus, pentru felia de pizza raportul este 24 : 6 = 4, iar pentru suc 12 : 3 = 4. Deși pizza aduce de două ori mai multă satisfacție, costă și de două ori mai mult, așa că banii dați pe una sau pe cealaltă „rentează” la fel.
Partea 3. Regula de aur a consumatorului
De ce nu altă combinație? Să presupunem că Maria ar cumpăra doar 4 felii de pizza (24 de lei). La a patra felie, raportul Umg/P este doar 12 : 6 = 2, în timp ce la primul suc ar fi 15 : 3 = 5. Dacă renunță la a patra felie (pierde 12 utili) și cumpără cu cei 6 lei două sucuri (câștigă 15 + 12 = 27 de utili), satisfacția ei crește cu 15 utili, fără niciun leu în plus.
Regula funcționează ca o balanță: cât timp un bun are un raport Umg/P mai mare decât altul, merită să muți bani spre el. Pe măsură ce cumperi mai mult din el, legea lui Gossen îi scade utilitatea marginală, până când cele două rapoarte se egalează.
Video
Teoria consumatorului - Bugetul si alegerea optima
de Fundatia Dan Voiculescu
Se încarcă de pe YouTube
Teoria consumatorului - Bugetul si alegerea optima · de Fundatia Dan Voiculescu · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Notează ce condiții trebuie îndeplinite, în explicația din clip, pentru ca alegerea consumatorului să fie optimă și verifică dacă sunt aceleași două ca în lecție: bugetul cheltuit integral și Umg/P egal.
Equalizing Marginal Utility per Dollar Spent
de Khan Academy
Se încarcă de pe YouTube
Equalizing Marginal Utility per Dollar Spent · de Khan Academy · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Clipul e în engleză, cu dolari în loc de lei. Urmărește argumentul autorului pentru care raportul dintre utilitatea marginală și preț trebuie să fie egal și compară-l cu raționamentul despre a patra felie de pizza a Mariei.
Exemple grafice
Primul grafic arată, pentru fiecare unitate, raportul Umg/P al pizzei și al sucului din exemplul Mariei. Ambele curbe coboară, din cauza legii lui Gossen.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Unitatea cumpărată | Raportul Umg/P |
|---|---|---|
| Pizza | 1 | 6 |
| Pizza | 2 | 5 |
| Pizza | 3 | 4 |
| Pizza | 4 | 2 |
| Suc | 1 | 5 |
| Suc | 2 | 4 |
| Suc | 3 | 3 |
| Suc | 4 | 2 |
| Umg/P = 4 | 0 | 4 |
| Umg/P = 4 | 4 | 4 |
| A 3-a pizza | 3 | 4 |
| Al 2-lea suc | 2 | 4 |
Încearcă să urmărești pe grafic ordinea în care Maria cheltuiește banii: întâi punctul cel mai înalt, apoi următoarele, coborând până la linia punctată.
Al doilea grafic reia linia bugetului din lecția anterioară: toate combinațiile de pizza și suc care costă exact 24 de lei. Pe trei dintre ele este scrisă utilitatea totală.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Felii de pizza | Sucuri |
|---|---|---|
| Buget 24 lei | 0 | 8 |
| Buget 24 lei | 4 | 0 |
| Optim: 117 utili | 3 | 2 |
| 108 utili | 2 | 4 |
| 102 utili | 4 | 0 |
Concluzie: dintre toate combinațiile pe care și le permite, Maria o alege pe cea în care ultimul leu dat pe pizza și ultimul leu dat pe suc aduc aceeași satisfacție; orice abatere de la ea înseamnă mai puțini utili pentru aceiași bani.
Aprofundare
Echilibrul consumatorului, în formule
Pentru două bunuri, și , cu prețurile și și un venit , echilibrul consumatorului îndeplinește simultan două condiții:
Pentru Maria:
Pentru bunuri, regula se extinde natural:
De ce regula duce la maxim
Dacă raportul este mai mare decât , un leu mutat de la la aduce mai mult decât pierde, deci utilitatea totală crește. Mutarea continuă până când, prin legea lui Gossen, scade și crește suficient ca rapoartele să se egaleze. De aceea legea utilității marginale descrescânde este esențială: fără ea, consumatorul ar cheltui totul pe un singur bun.
Aceeași regulă, altfel scrisă
Rearanjând prima condiție, obținem:
În stânga este rata marginală de substituție a consumatorului: la câte unități din ar renunța pentru încă o unitate din , fără să-i scadă satisfacția. În dreapta este panta liniei bugetului, adică rata la care îi permite piața să schimbe un bun pe altul. Pentru Maria:
În abordarea ordinală, fără utili, aceeași condiție se exprimă grafic prin curbele de indiferență: echilibrul este punctul în care cea mai înaltă curbă de indiferență accesibilă atinge linia bugetului.
Legătura cu cererea
Dacă prețul pizzei urcă de la 6 la 12 lei, raportul Umg/P al celei de-a treia felii scade de la 4 la 24 : 12 = 2, sub cel al sucului. Maria va cumpăra mai puțină pizza. Astfel, regula de aur explică de ce curba cererii este descrescătoare (vezi lecția „Cererea”).
Excepții și limite
- Indivizibilitatea. Bunurile se cumpără în unități întregi, așa că rapoartele nu pot fi mereu egalizate exact; consumatorul se oprește cât mai aproape de egalitate.
- Soluțiile de colț. Dacă un bun are mereu un raport Umg/P mai mic decât altul, consumatorul nu cumpără deloc din el; regula se aplică doar bunurilor cumpărate efectiv.
- Un caz real: economia comportamentală. Modelul presupune un consumator perfect rațional. Economiști precum Herbert Simon (premiul Nobel, 1978) și Richard Thaler (premiul Nobel, 2017) au arătat că oamenii reali au informații, timp și atenție limitate și se lasă influențați de obiceiuri, reduceri sau felul în care li se prezintă o ofertă. Regula de aur rămâne un reper util, nu o descriere exactă a fiecărei cumpărături.
Quiz
Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.