Microeconomie · Comportamentul consumatorului și Alegerile sale

Optimizarea alegerii și Echilibrul consumatorului

Intermediar40 min

Pe această pagină

Ce înveți

  • Calculezi raportul dintre utilitatea marginală și preț (Umg/P) și îl folosești ca să compari bunuri cu prețuri diferite.
  • Găsești echilibrul consumatorului dintr-un tabel, aplicând regula de aur (Umg/P egal pentru toate bunurile) și constrângerea bugetară.
  • Explici de ce o combinație în care raporturile Umg/P diferă poate fi îmbunătățită, mutând bani de la un bun la altul.

Teorie

Partea 1. Problema consumatorului

Din prima lecție știi că fiecare unitate dintr-un bun aduce tot mai puțină satisfacție. Din a doua știi că banii sunt limitați de linia bugetului. Lecția de față le pune împreună. Ideea centrală: un consumator rațional își împarte bugetul astfel încât ultimul leu cheltuit pe fiecare bun să-i aducă aceeași satisfacție; altfel, ar putea obține mai mult mutând bani de la un bun la altul.

Partea 2. Utilitatea marginală raportată la preț

Nu e suficient să compari satisfacția adusă de două bunuri; trebuie să ții cont și de cât costă. O felie de pizza care aduce 24 de utili, dar costă 6 lei, trebuie comparată corect cu un suc care aduce 12 utili, dar costă doar 3 lei.

În exemplul de mai sus, pentru felia de pizza raportul este 24 : 6 = 4, iar pentru suc 12 : 3 = 4. Deși pizza aduce de două ori mai multă satisfacție, costă și de două ori mai mult, așa că banii dați pe una sau pe cealaltă „rentează” la fel.

Partea 3. Regula de aur a consumatorului

De ce nu altă combinație? Să presupunem că Maria ar cumpăra doar 4 felii de pizza (24 de lei). La a patra felie, raportul Umg/P este doar 12 : 6 = 2, în timp ce la primul suc ar fi 15 : 3 = 5. Dacă renunță la a patra felie (pierde 12 utili) și cumpără cu cei 6 lei două sucuri (câștigă 15 + 12 = 27 de utili), satisfacția ei crește cu 15 utili, fără niciun leu în plus.

Regula funcționează ca o balanță: cât timp un bun are un raport Umg/P mai mare decât altul, merită să muți bani spre el. Pe măsură ce cumperi mai mult din el, legea lui Gossen îi scade utilitatea marginală, până când cele două rapoarte se egalează.

Video

Teoria consumatorului - Bugetul si alegerea optima

de Fundatia Dan Voiculescu

Se încarcă de pe YouTube

Teoria consumatorului - Bugetul si alegerea optima · de Fundatia Dan Voiculescu · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Notează ce condiții trebuie îndeplinite, în explicația din clip, pentru ca alegerea consumatorului să fie optimă și verifică dacă sunt aceleași două ca în lecție: bugetul cheltuit integral și Umg/P egal.

Equalizing Marginal Utility per Dollar Spent

de Khan Academy

Se încarcă de pe YouTube

Equalizing Marginal Utility per Dollar Spent · de Khan Academy · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul e în engleză, cu dolari în loc de lei. Urmărește argumentul autorului pentru care raportul dintre utilitatea marginală și preț trebuie să fie egal și compară-l cu raționamentul despre a patra felie de pizza a Mariei.

Exemple grafice

Primul grafic arată, pentru fiecare unitate, raportul Umg/P al pizzei și al sucului din exemplul Mariei. Ambele curbe coboară, din cauza legii lui Gossen.

021426384Unitatea cumpăratăRaportul Umg/PPizzaSucUmg/P = 4A 3-a pizzaAl 2-lea suc
Exemplu ipotetic. Echilibrul este la nivelul Umg/P = 4, atins la a treia felie de pizza și la al doilea suc. Împreună, cele 5 produse costă exact 24 de lei.
Vezi datele ca tabel
Raportul Umg/P pentru pizza și suc
SerieUnitatea cumpăratăRaportul Umg/P
Pizza16
Pizza25
Pizza34
Pizza42
Suc15
Suc24
Suc33
Suc42
Umg/P = 404
Umg/P = 444
A 3-a pizza34
Al 2-lea suc24

Încearcă să urmărești pe grafic ordinea în care Maria cheltuiește banii: întâi punctul cel mai înalt, apoi următoarele, coborând până la linia punctată.

Al doilea grafic reia linia bugetului din lecția anterioară: toate combinațiile de pizza și suc care costă exact 24 de lei. Pe trei dintre ele este scrisă utilitatea totală.

022446688Felii de pizzaSucuriBuget 24 leiOptim: 117 utili108 utili102 utili
Exemplu ipotetic. Toate punctele de pe linie costă 24 de lei, dar nu aduc aceeași satisfacție: 4 felii de pizza aduc 102 utili, 2 felii și 4 sucuri aduc 108, iar 3 felii și 2 sucuri aduc cel mai mult, 117 utili.
Vezi datele ca tabel
Alegerea optimă pe linia bugetului
SerieFelii de pizzaSucuri
Buget 24 lei08
Buget 24 lei40
Optim: 117 utili32
108 utili24
102 utili40

Concluzie: dintre toate combinațiile pe care și le permite, Maria o alege pe cea în care ultimul leu dat pe pizza și ultimul leu dat pe suc aduc aceeași satisfacție; orice abatere de la ea înseamnă mai puțini utili pentru aceiași bani.

Aprofundare

Echilibrul consumatorului, în formule

Pentru două bunuri, XX și YY, cu prețurile PxP_x și PyP_y și un venit VV, echilibrul consumatorului îndeplinește simultan două condiții:

Umg,xPx=Umg,yPy\frac{U_{mg,x}}{P_x} = \frac{U_{mg,y}}{P_y}Px⋅X+Py⋅Y=VP_x \cdot X + P_y \cdot Y = V

Pentru Maria:

246=123=4,6⋅3+3⋅2=24\frac{24}{6} = \frac{12}{3} = 4, \qquad 6 \cdot 3 + 3 \cdot 2 = 24

Pentru nn bunuri, regula se extinde natural:

Umg,1P1=Umg,2P2=⋯=Umg,nPn\frac{U_{mg,1}}{P_1} = \frac{U_{mg,2}}{P_2} = \dots = \frac{U_{mg,n}}{P_n}

De ce regula duce la maxim

Dacă raportul Umg,x/PxU_{mg,x}/P_x este mai mare decât Umg,y/PyU_{mg,y}/P_y, un leu mutat de la YY la XX aduce mai mult decât pierde, deci utilitatea totală crește. Mutarea continuă până când, prin legea lui Gossen, Umg,xU_{mg,x} scade și Umg,yU_{mg,y} crește suficient ca rapoartele să se egaleze. De aceea legea utilității marginale descrescânde este esențială: fără ea, consumatorul ar cheltui totul pe un singur bun.

Aceeași regulă, altfel scrisă

Rearanjând prima condiție, obținem:

Umg,xUmg,y=PxPy\frac{U_{mg,x}}{U_{mg,y}} = \frac{P_x}{P_y}

În stânga este rata marginală de substituție a consumatorului: la câte unități din YY ar renunța pentru încă o unitate din XX, fără să-i scadă satisfacția. În dreapta este panta liniei bugetului, adică rata la care îi permite piața să schimbe un bun pe altul. Pentru Maria:

2412=2=63\frac{24}{12} = 2 = \frac{6}{3}

În abordarea ordinală, fără utili, aceeași condiție se exprimă grafic prin curbele de indiferență: echilibrul este punctul în care cea mai înaltă curbă de indiferență accesibilă atinge linia bugetului.

Legătura cu cererea

Dacă prețul pizzei urcă de la 6 la 12 lei, raportul Umg/P al celei de-a treia felii scade de la 4 la 24 : 12 = 2, sub cel al sucului. Maria va cumpăra mai puțină pizza. Astfel, regula de aur explică de ce curba cererii este descrescătoare (vezi lecția „Cererea”).

Excepții și limite

  • Indivizibilitatea. Bunurile se cumpără în unități întregi, așa că rapoartele nu pot fi mereu egalizate exact; consumatorul se oprește cât mai aproape de egalitate.
  • Soluțiile de colț. Dacă un bun are mereu un raport Umg/P mai mic decât altul, consumatorul nu cumpără deloc din el; regula se aplică doar bunurilor cumpărate efectiv.
  • Un caz real: economia comportamentală. Modelul presupune un consumator perfect rațional. Economiști precum Herbert Simon (premiul Nobel, 1978) și Richard Thaler (premiul Nobel, 2017) au arătat că oamenii reali au informații, timp și atenție limitate și se lasă influențați de obiceiuri, reduceri sau felul în care li se prezintă o ofertă. Regula de aur rămâne un reper util, nu o descriere exactă a fiecărei cumpărături.

Quiz

Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.

1. Ce este echilibrul consumatorului?

Alege o singură variantă.

2. O carte aduce o utilitate marginală de 40 de utili și costă 20 de lei. Cât este raportul dintre utilitatea marginală și preț (Umg/P)?

Scrie un număr.

3. Conform regulii de aur, un consumator ar trebui să cumpere întotdeauna mai mult din bunul care îi aduce cea mai mare utilitate marginală, indiferent de preț.

Alege o singură variantă.

4. Pentru ultima unitate cumpărată, un consumator are: la pâine Umg = 10 și P = 2 lei; la lapte Umg = 12 și P = 6 lei. Cum își poate crește satisfacția, fără bani în plus?

Alege o singură variantă.

5. Ce condiții trebuie îndeplinite simultan pentru echilibrul consumatorului? (alege toate variantele corecte)

Alege toate variantele corecte.

6. Un consumator are 20 de lei. Un caiet costă 4 lei, iar un pix 2 lei. În echilibru cumpără 3 caiete. Câte pixuri cumpără, dacă cheltuiește tot bugetul?

Scrie un număr.

pixuri

7. În echilibru, un consumator cumpără cafea (P = 10 lei) și covrigi (P = 2 lei). Utilitatea marginală a ultimei cafele este 30 de utili. Cât este utilitatea marginală a ultimului covrig?

Alege o singură variantă.

8. Prețul unui bun crește, iar celelalte rămân neschimbate. Ce se întâmplă, conform regulii de aur, cu cantitatea cumpărată din acel bun?

Alege o singură variantă.