Microeconomie · Comportamentul consumatorului și Alegerile sale

Utilitatea economică și Legea lui Gossen

Începător30 min

Pe această pagină

Ce înveți

  • Definești utilitatea economică și deosebești utilitatea totală de utilitatea marginală.
  • Calculezi utilitatea marginală și utilitatea totală dintr-un tabel simplu de consum.
  • Explici legea utilității marginale descrescânde (prima lege a lui Gossen) cu un exemplu din viața de zi cu zi.

Teorie

Partea 1. Ce este utilitatea economică

Oamenii nu cumpără bunuri doar pentru că există, ci pentru că le aduc ceva: îi satură, îi încălzesc, îi distrează. Economiștii numesc această satisfacție utilitate. Ideea centrală a lecției este simplă: satisfacția adusă de un bun depinde de câte unități din el ai consumat deja, iar fiecare unitate în plus bucură, de regulă, tot mai puțin.

Utilitatea nu este o proprietate a bunului, ci a relației dintre bun și cel care îl consumă. O umbrelă are utilitate mare într-o zi ploioasă și aproape zero într-o zi senină; un pahar cu apă contează enorm după o alergare și puțin după ce ai băut deja un litru. Utilitatea depinde deci de nevoia persoanei, de momentul consumului și de cantitatea deja consumată.

Partea 2. Utilitatea totală și utilitatea marginală

Ca să putem compara satisfacții, manualele o exprimă în unități imaginare, numite adesea „utili”. Nu există un aparat care să măsoare utilii; ei sunt doar un mod comod de a spune „îmi place mai mult” sau „îmi place mai puțin”.

Observă legătura dintre cele două coloane: utilitatea totală este suma utilităților marginale de până atunci, iar utilitatea marginală este diferența dintre două utilități totale vecine (de exemplu, 19 − 16 = 3 la a treia felie).

Partea 3. Legea utilității marginale descrescânde

Legea poartă numele economistului german Hermann Heinrich Gossen, care a formulat-o în 1854. Explicația e intuitivă: fiecare unitate consumată satisface o parte din nevoie, așa că pentru următoarea rămâne tot mai puțin de satisfăcut.

Din legea lui Gossen rezultă trei situații pentru utilitatea totală:

  • cât timp utilitatea marginală este pozitivă, utilitatea totală crește, dar tot mai încet;
  • când utilitatea marginală ajunge la zero, utilitatea totală este maximă. Acesta este punctul de sațietate (la Andrei, după a patra sau a cincea felie);
  • dacă utilitatea marginală devine negativă, utilitatea totală scade: consumul în plus deranjează.

Video

#1 - Lec 3 | Teoria Consumatorului - Utilitatea economica - 10 min | EDUCATIE FINANCIARA incepatori

de IQ Economy Club

Se încarcă de pe YouTube

#1 - Lec 3 | Teoria Consumatorului - Utilitatea economica - 10 min | EDUCATIE FINANCIARA incepatori · de IQ Economy Club · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Urmărește cum calculează profesorul utilitatea marginală dintr-un tabel și verifică dacă folosește aceeași regulă ca în exemplul cu feliile de pizza: diferența dintre două utilități totale vecine.

Marginal Utility

de Khan Academy

Se încarcă de pe YouTube

Marginal Utility · de Khan Academy · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul e în engleză. Notează ce bunuri compară autorul și cum arată, în exemplul lui, scăderea utilității marginale de la o unitate la alta.

Exemple grafice

Primul grafic arată utilitatea totală a lui Andrei, felie după felie. Urmărește cum curba urcă repede la început, apoi tot mai încet, se aplatizează și, la final, coboară.

061,5123184,5246Felii de pizza consumateUtilitatea totală (utili)Utilitate totalăSațietate: 20 de utili
Exemplu ipotetic. Utilitatea totală crește tot mai încet, atinge maximul de 20 de utili la a patra și a cincea felie (punctul de sațietate) și scade la a șasea.
Vezi datele ca tabel
Utilitatea totală din feliile de pizza
SerieFelii de pizza consumateUtilitatea totală (utili)
Utilitate totală00
Utilitate totală110
Utilitate totală216
Utilitate totală319
Utilitate totală420
Utilitate totală520
Utilitate totală618
Sațietate: 20 de utili520

Al doilea grafic arată, pentru aceleași felii, utilitatea marginală. Aici vezi direct legea lui Gossen.

031,56394,5126Felia de pizzaUtilitatea marginală (utili)Utilitate marginalăPrima felie: 10A patra: doar 1
Exemplu ipotetic. Fiecare felie nouă aduce mai puțină satisfacție decât cea dinainte: 10, 6, 3, 1 și apoi 0 utili la a cincea felie. A șasea felie (−2 utili) nu apare pe grafic, fiind sub zero.
Vezi datele ca tabel
Utilitatea marginală a fiecărei felii de pizza
SerieFelia de pizzaUtilitatea marginală (utili)
Utilitate marginală110
Utilitate marginală26
Utilitate marginală33
Utilitate marginală41
Utilitate marginală50
Prima felie: 10110
A patra: doar 141

Încearcă să pui cele două grafice unul lângă altul: acolo unde utilitatea marginală ajunge la zero, utilitatea totală nu mai crește.

Concluzie: utilitatea marginală scade de la o felie la alta, iar utilitatea totală crește doar cât timp utilitatea marginală rămâne pozitivă.

Aprofundare

Utilitatea marginală, în formule

Dacă notăm utilitatea totală cu UTUT și cantitatea consumată cu QQ, utilitatea marginală este:

Umg=ΔUTΔQU_{mg} = \frac{\Delta UT}{\Delta Q}

Pentru a treia felie:

Umg=19−163−2=3 utiliU_{mg} = \frac{19 - 16}{3 - 2} = 3 \text{ utili}

Invers, utilitatea totală este suma utilităților marginale:

UTn=Umg,1+Umg,2+⋯+Umg,nUT_n = U_{mg,1} + U_{mg,2} + \dots + U_{mg,n}

de exemplu, UT3=10+6+3=19UT_3 = 10 + 6 + 3 = 19 utili. Când utilitatea este descrisă de o funcție continuă, utilitatea marginală este derivata ei:

Umg=dUTdQU_{mg} = \frac{dUT}{dQ}

Utilitatea totală e maximă acolo unde Umg=0U_{mg} = 0, iar legea lui Gossen spune că UmgU_{mg} este descrescătoare.

Utilitate cardinală și utilitate ordinală

Tabelul cu utili folosește abordarea cardinală: presupune că satisfacția poate fi numărată. Mulți economiști consideră această ipoteză prea puternică și folosesc abordarea ordinală, în care consumatorul trebuie doar să poată spune ce combinație preferă, nu cu cât. Concluziile principale ale cursului rămân valabile în ambele abordări.

A doua lege a lui Gossen

Gossen a formulat și o a doua lege: un consumator obține cea mai mare satisfacție din venitul său atunci când ultimul leu cheltuit pe fiecare bun aduce aceeași utilitate marginală. Aceasta este „regula de aur” a consumatorului, tratată pe larg în lecția a treia a cursului.

Un caz real: paradoxul apei și al diamantului

Adam Smith observa, în „Avuția națiunilor” (1776), că apa, fără de care nu putem trăi, este ieftină, iar diamantele, de care ne putem lipsi, sunt foarte scumpe. Utilitatea marginală explică paradoxul: apa este abundentă, deci consumăm atât de multă încât ultimul litru are o utilitate marginală foarte mică. Diamantele sunt rare, așa că utilitatea marginală a unuia în plus rămâne mare. Prețul reflectă utilitatea marginală, nu utilitatea totală.

Excepții și limite

  • Unele consumuri par să contrazică legea pe termen scurt: a doua piesă dintr-un set de colecție sau al doilea pantof dintr-o pereche pot aduce mai mult decât prima. Legea descrie tendința generală, după ce aceste completări s-au făcut.
  • Utilitatea este subiectivă și nu poate fi comparată exact între persoane: 10 utili pentru Andrei nu înseamnă același lucru ca 10 utili pentru altcineva.
  • Gusturile se pot schimba în timp (obișnuință, modă), iar legea presupune că ele rămân constante în perioada analizată.

Quiz

Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.

1. Ce este utilitatea economică?

Alege o singură variantă.

2. Utilitatea marginală este satisfacția adusă de ultima unitate consumată dintr-un bun.

Alege o singură variantă.

3. Utilitatea totală a unui consumator este 25 de utili după 3 sucuri și 31 de utili după 4 sucuri. Cât este utilitatea marginală a celui de-al patrulea suc?

Scrie un număr.

utili

4. Utilitățile marginale ale primelor trei prăjituri sunt 12, 8 și 5 utili. Cât este utilitatea totală după trei prăjituri?

Scrie un număr.

utili

5. Ce spune legea utilității marginale descrescânde (prima lege a lui Gossen)?

Alege o singură variantă.

6. Utilitatea marginală a unui bun a ajuns la zero. Ce se întâmplă, în acel punct, cu utilitatea totală?

Alege o singură variantă.

7. Care dintre afirmațiile de mai jos sunt corecte? (alege toate variantele corecte)

Alege toate variantele corecte.

8. De ce este apa mult mai ieftină decât diamantele, deși fără apă nu putem trăi?

Alege o singură variantă.