Microeconomie · Eficiența economică și Performanța firmei
Costurile de producție
Intermediar35 min✓ Terminată
Publicată: 22 septembrie 2026
Pe această pagină
Ce înveți
- Definești costul de producție și îl împarți în cost fix/variabil și în cost material/salarial.
- Calculezi costul total, costul mediu și costul marginal al unei firme, pornind de la o listă de cheltuieli.
- Explici relația dintre costul marginal și costul mediu, folosind un grafic.
Teorie
Partea 1. Ce este costul de producție
Ca să obțină un bun sau un serviciu, orice firmă cheltuiește: pe materii prime, pe salarii, pe chirie, pe utilaje. Suma tuturor acestor cheltuieli este costul de producție.
Costul de producție se poate împărți în două moduri diferite, după cum vezi mai jos: după cum reacționează la volumul producției (fix sau variabil) și după natura cheltuielii (material sau salarial).
Partea 2. Costul fix și costul variabil
Împărțind la cantitatea produsă (), obții costurile medii (pe unitate de produs):
unde , și .
Partea 3. Costul material și costul salarial
A doua împărțire nu ține cont de cum reacționează costul la producție, ci de natura cheltuielii: ce se cumpără (materiale) și ce se plătește pentru muncă (salarii).
unde și sunt costul material mediu, respectiv costul salarial mediu (fiecare împărțit la ).
Costul material () se compune din capitalul circulant consumat, amortizare și alte cheltuieli:
unde este capitalul circulant (materii prime, materiale, energie) consumat, iar este amortizarea.
Costul salarial () se compune din salariile directe și cele indirecte:
Partea 4. Cum se leagă cele două împărțiri
Amortizarea și salariile indirecte nu depind de producție, deci fac parte din costul fix. Capitalul circulant consumat și salariile directe cresc cu producția, deci fac parte din costul variabil:
Punând totul laolaltă, costul total se poate scrie și așa:
Cele două formule ( și ) descriu aceleași cheltuieli, doar grupate diferit.
Partea 5. Costul marginal
Pe lângă costul mediu (cât costă, în medie, o unitate), firma e interesată și de costul ultimei unități produse.
Video
Seminar 8. Costul de productie
de Microeconomie
Se încarcă de pe YouTube
Seminar 8. Costul de productie · de Microeconomie · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Urmărește exercițiile rezolvate din seminar și compară modul în care se calculează costul mediu și costul marginal cu formulele și exemplul atelierului de tricouri din lecție.
Exemple grafice
Atelierul de tricouri din exemplul de mai sus are un cost fix de 300 de lei pe săptămână. Graficul de mai jos arată cum evoluează costul total, costul variabil și costul fix pe măsură ce crește producția săptămânală.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Tricouri produse pe săptămână | Cost (lei) |
|---|---|---|
| Cost total | 0 | 300 |
| Cost total | 10 | 450 |
| Cost total | 20 | 560 |
| Cost total | 30 | 645 |
| Cost total | 40 | 760 |
| Cost total | 50 | 950 |
| Cost total | 60 | 1.290 |
| Cost variabil | 0 | 0 |
| Cost variabil | 10 | 150 |
| Cost variabil | 20 | 260 |
| Cost variabil | 30 | 345 |
| Cost variabil | 40 | 460 |
| Cost variabil | 50 | 650 |
| Cost variabil | 60 | 990 |
| Cost fix | 0 | 300 |
| Cost fix | 60 | 300 |
Costul mediu () se poate descompune, la rândul lui, în costul fix mediu () și costul variabil mediu (). scade tot timpul, pentru că se împarte un cost fix la tot mai multe tricouri; scade la început și apoi crește, iar suma lor () urmează același traseu în formă de U.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Tricouri produse pe săptămână | Cost pe tricou (lei) |
|---|---|---|
| Cost mediu (Ctm) | 10 | 45 |
| Cost mediu (Ctm) | 20 | 28 |
| Cost mediu (Ctm) | 30 | 21,5 |
| Cost mediu (Ctm) | 40 | 19 |
| Cost mediu (Ctm) | 50 | 19 |
| Cost mediu (Ctm) | 60 | 21,5 |
| Cost marginal (Cmg) | 5 | 15 |
| Cost marginal (Cmg) | 15 | 11 |
| Cost marginal (Cmg) | 25 | 8,5 |
| Cost marginal (Cmg) | 35 | 11,5 |
| Cost marginal (Cmg) | 45 | 19 |
| Cost marginal (Cmg) | 55 | 34 |
| Cost fix mediu (Cfm) | 10 | 30 |
| Cost fix mediu (Cfm) | 20 | 15 |
| Cost fix mediu (Cfm) | 30 | 10 |
| Cost fix mediu (Cfm) | 40 | 7,5 |
| Cost fix mediu (Cfm) | 50 | 6 |
| Cost fix mediu (Cfm) | 60 | 5 |
| Cost variabil mediu (Cvm) | 10 | 15 |
| Cost variabil mediu (Cvm) | 20 | 13 |
| Cost variabil mediu (Cvm) | 30 | 11,5 |
| Cost variabil mediu (Cvm) | 40 | 11,5 |
| Cost variabil mediu (Cvm) | 50 | 13 |
| Cost variabil mediu (Cvm) | 60 | 16,5 |
| Cmg ≈ Ctm, aproape de minimul lui Ctm | 45 | 19 |
Încearcă să citești pe grafic: la ce nivel de producție costul mediu este cel mai mic? Observă că exact acolo, costul marginal este aproape egal cu costul mediu, iar costul mediu este, în cea mai mare parte, format din costul variabil mediu — costul fix mediu a devenit deja mic.
Concluzie: cât timp costul marginal este sub costul mediu, costul mediu scade; când costul marginal depășește costul mediu, costul mediu crește. Cele două curbe se intersectează în punctul de minim al costului mediu.
Aprofundare
Costul marginal ca derivată
Formula folosește o variație finită a producției (de exemplu, cu 10 tricouri). Dacă variația devine infinit de mică, costul marginal se scrie ca derivată:
Aceasta este definiția folosită în manualele de microeconomie pentru „costul ultimei unități infinitezimale”, echivalentă, la limită, cu formula cu folosită mai sus.
De ce se intersectează Cmg și Ctm la minimul lui Ctm
Explicația este pur aritmetică: costul mediu este o medie, iar costul marginal este valoarea nou-adăugată. Dacă adaugi o unitate al cărei cost (marginal) este sub media curentă, media scade; dacă adaugi o unitate mai scumpă decât media, media crește. Media nu se poate schimba de direcție decât în punctul în care noua valoare este exact egală cu ea — de aceea chiar în punctul de minim al costului mediu. Aceeași logică se aplică oricărei medii (de exemplu, mediei notelor la un test, dacă privești fiecare notă nouă ca pe o „valoare marginală”).
Economii și deseconomii de scară
Pe termen scurt, costul fix rămâne neschimbat, iar costul marginal crește, la un moment dat, din cauza randamentelor descrescătoare (utilajele existente devin greu de exploatat mai intens). Pe termen lung, însă, firma poate schimba și capacitatea de producție (utilaje mai mari, hale noi). Atunci apar economiile de scară: pe măsură ce firma crește, costul mediu poate scădea, pentru că investițiile mari se împart la o producție mult mai mare. Dincolo de o anumită mărime, însă, pot apărea deseconomii de scară: firma devine greu de coordonat, iar costul mediu poate crește din nou. Distincția fix/variabil este, de fapt, specifică termenului scurt — pe termen lung, toate costurile devin, într-un fel, variabile.
Limite
- Exemplul din lecție presupune costuri liniare pe segmente; costurile reale variază adesea continuu, nu în trepte.
- Împărțirea material/salarial nu este întotdeauna simplă: unele cheltuieli (de exemplu, utilitățile) au și o componentă fixă, și una variabilă.
- Costul marginal este util mai ales pentru decizii pe termen scurt (cât să mai produci); pentru decizii pe termen lung contează costul mediu pe toată durata investiției.
Quiz
Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.