Management · Domenii specializate ale managementului

Managementul proiectelor

Intermediar55 min

Pe această pagină

Ce înveți

  • Descrii ciclul de viață al unui proiect și descompui munca într-o listă de activități cu durate și dependențe.
  • Calculezi drumul critic și rezervele activităților, desenezi diagrama Gantt și estimezi durate cu PERT.
  • Construiești un registru de riscuri și explici rolurile, evenimentele și artefactele din Scrum.

Teorie

Ideea centrală: un proiect este un efort temporar (are început și sfârșit), făcut pentru a obține un rezultat unic (o cafenea nouă, o aplicație, un eveniment), cu resurse limitate. Spre deosebire de activitatea curentă, care se repetă, proiectul se face o dată, așa că trebuie planificat special.

Orice proiect se mișcă între trei constrângeri legate între ele, numite „triunghiul proiectului”: obiectul (ce se livrează), timpul și costul. Dacă vrei mai mult în același timp, costă mai mult; dacă tai din buget, fie livrezi mai puțin, fie mai târziu. Calitatea stă în mijlocul triunghiului.

Partea 1. Ciclul de viață al proiectului

  1. Inițierea: de ce facem proiectul, ce obiective SMART are, cine e sponsorul, ce buget aproximativ are.
  2. Planificarea: se descompune munca în activități (o „structură de defalcare a lucrărilor”, adică lista ierarhică a tot ce trebuie făcut), se estimează duratele și costurile, se stabilesc dependențele și riscurile.
  3. Execuția: echipa face munca.
  4. Monitorizarea și controlul: se compară progresul cu planul (termene, cost, calitate) și se corectează.
  5. Închiderea: se predă rezultatul, se închid contractele și se notează lecțiile învățate.

Partea 2. Activități și dependențe

Exemplu ipotetic, folosit în toată lecția: proiectul deschiderii unei cafenele, cu șapte activități.

CodActivitateaDurata (săptămâni)Depinde de
AObținerea autorizațiilor4–
BAmenajarea spațiului6A
CComanda echipamentelor3–
DInstalarea echipamentelor2B, C
ERecrutarea personalului3A
FInstruirea personalului2E
GDeschiderea de probă1D, F

„B depinde de A” înseamnă că amenajarea poate începe doar după obținerea autorizațiilor.

Partea 3. Drumul critic

Drumul critic este cel mai lung șir de activități dependente de la începutul până la sfârșitul proiectului. Lungimea lui este durata minimă a proiectului. Orice întârziere pe drumul critic întârzie tot proiectul.

Pentru fiecare activitate de durată dd se calculează patru momente:

  • ESES (începutul cel mai devreme) și EFEF (sfârșitul cel mai devreme), prin parcurgerea înainte:
EF=ES+dES=max⁡(EF al predecesorilor)EF = ES + d \qquad ES = \max(EF \text{ al predecesorilor})
  • LSLS (începutul cel mai târziu) și LFLF (sfârșitul cel mai târziu), prin parcurgerea înapoi, pornind de la durata proiectului:
LS=LF−dLF=min⁡(LS al succesorilor)LS = LF - d \qquad LF = \min(LS \text{ al succesorilor})
  • rezerva de timp (cât poate întârzia o activitate fără să întârzie proiectul):
R=LS−ESR = LS - ES

Activitățile cu rezerva 0 formează drumul critic.

Parcurgerea înainte (pornești de la 0):

  • A: 0 → 0 + 4 = 4. C: 0 → 0 + 3 = 3.
  • B (după A): 4 → 4 + 6 = 10. E (după A): 4 → 4 + 3 = 7.
  • D (după B și C): începe la max(10, 3) = 10 → 10 + 2 = 12. F (după E): 7 → 7 + 2 = 9.
  • G (după D și F): începe la max(12, 9) = 12 → 12 + 1 = 13 săptămâni.

Parcurgerea înapoi (pornești de la 13):

  • G: LF = 13, LS = 13 − 1 = 12.
  • D: LF = 12, LS = 10. F: LF = 12, LS = 10.
  • B: LF = 10 (D începe cel târziu la 10), LS = 4. E: LF = 10 (F începe la 10), LS = 7. C: LF = 10, LS = 7.
  • A: LF = min(4, 7) = 4, LS = 0.
ActivitateaESEFLSLFRezerva R
A04040
B4104100
C037107
D101210120
E477103
F7910123
G121312130

Drumul critic este A – B – D – G, cu 4 + 6 + 2 + 1 = 13 săptămâni. Comanda echipamentelor (C) poate întârzia până la 7 săptămâni fără să schimbe data deschiderii; o întârziere de o săptămână la amenajare (B) mută deschiderea cu o săptămână.

Partea 4. Estimarea duratelor cu PERT

Când durata e nesigură, metoda PERT cere trei estimări: optimistă (aa), cea mai probabilă (mm) și pesimistă (bb). Durata așteptată și abaterea standard sunt:

te=a+4m+b6σ=b−a6t_e = \frac{a + 4m + b}{6} \qquad \sigma = \frac{b - a}{6}

Exemplu: amenajarea poate dura 4 săptămâni (optimist), 6 (probabil) sau 10 (pesimist). tet_e = (4 + 4 × 6 + 10) : 6 = 38 : 6 ≈ 6,3 săptămâni; σ\sigma = (10 − 4) : 6 = 1 săptămână. Estimarea pesimistă, mai depărtată, trage media în sus: e realist să planifici puțin peste 6 săptămâni.

Partea 5. Managementul riscului

Un risc este un eveniment nesigur care, dacă apare, afectează proiectul. Riscurile se notează într-un registru de riscuri, cu un scor:

scor=probabilitate×impact\text{scor} = \text{probabilitate} \times \text{impact}

(fiecare pe o scală de la 1 la 5). Pentru riscurile cu efect în bani se poate calcula și valoarea așteptată a pierderii: probabilitatea × costul. Exemplu: 30% șanse ca amenajarea să coste cu 20.000 lei mai mult: 0,3 × 20.000 = 6.000 lei, sumă care justifică o rezervă de buget.

RisculP (1–5)I (1–5)ScorRăspuns
Autorizațiile întârzie3412Reducere: dosarul depus devreme, verificat de un consultant
Amenajarea depășește bugetul4312Acceptare cu rezervă de buget de 10%
Echipamentele vin mai târziu224Acceptare: activitatea C are 7 săptămâni rezervă
Furt sau incendiu în șantier155Transfer: asigurare

Cele patru răspunsuri clasice la un risc negativ: evitarea (schimbi planul ca riscul să dispară), transferul (asigurare, contract cu penalități), reducerea (scazi probabilitatea sau impactul) și acceptarea (îl asumi, eventual cu o rezervă). Observă că riscul echipamentelor e mic tocmai pentru că activitatea nu e pe drumul critic.

Partea 6. Agile și Scrum

Metoda clasică („în cascadă”) planifică totul la început și execută pas cu pas. Merge bine când cerințele sunt clare și stabile (o clădire). Când cerințele se schimbă des (o aplicație), se folosesc metode agile, care livrează în bucăți mici și ajustează planul după feedback.

Scrum este cel mai folosit cadru agil. După ghidul oficial (Ken Schwaber și Jeff Sutherland), are:

  • trei roluri: Product Owner (decide ce e mai valoros și ordonează lista de cerințe), Scrum Master (ajută echipa să aplice Scrum și îndepărtează obstacolele) și Developers (echipa care face munca);
  • cinci evenimente: sprintul (o perioadă fixă de cel mult o lună, de obicei 1–4 săptămâni), planificarea sprintului, întâlnirea zilnică de 15 minute (Daily Scrum), prezentarea rezultatului la final (Sprint Review) și retrospectiva (Sprint Retrospective: ce îmbunătățim data viitoare);
  • trei artefacte: lista de cerințe a produsului (Product Backlog), lista sprintului (Sprint Backlog) și incrementul (bucata de produs utilizabilă de la finalul sprintului).

Munca se estimează adesea în puncte (o măsură relativă a efortului). Viteza echipei este media punctelor terminate pe sprint. Exemplu ipotetic: în trei sprinturi, echipa a terminat 32, 38 și 35 de puncte; viteza = (32 + 38 + 35) : 3 = 35 de puncte. Pentru o listă de 140 de puncte rămase sunt necesare aproximativ 140 : 35 = 4 sprinturi.

Video

Critical Path Method in Project Management | Critical Path Method (CPM) Explained in 5 Minutes

de Invensis Learning

Se încarcă de pe YouTube

Critical Path Method in Project Management | Critical Path Method (CPM) Explained in 5 Minutes · de Invensis Learning · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Refă, pe hârtie, parcurgerea înainte și înapoi pentru exemplul din clip. Ce activități au rezervă zero?

What is Scrum? (in 10 min!)

de Improving

Se încarcă de pe YouTube

What is Scrum? (in 10 min!) · de Improving · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul trece prin toate rolurile și evenimentele Scrum. Care dintre ele te ajută să afli cel mai repede că echipa e blocată?

Exemple grafice

Primul grafic este diagrama Gantt a proiectului: fiecare activitate e o bară orizontală, de la ES la EF. Barele albastre sunt pe drumul critic; cele portocalii au rezervă, desenată punctat până la LF.

0246802468101214Săptămâni de la începutul proiectuluiActivitate (7 = A, 1 = G)A AutorizațiiB AmenajareC Echipamenterezervă CD InstalareE Recrutarerezervă EF Instruirerezervă FG Deschidere
Exemplu ipotetic. A autorizații, săptămânile 0–4; B amenajare, 4–10; C comanda echipamentelor, 0–3 (rezervă până la 10); D instalare, 10–12; E recrutare, 4–7 (rezervă până la 10); F instruire, 7–9 (rezervă până la 12); G deschidere de probă, 12–13. Drumul critic: A, B, D, G, 13 săptămâni.
Vezi datele ca tabel
Diagrama Gantt a deschiderii cafenelei
SerieSăptămâni de la începutul proiectuluiActivitate (7 = A, 1 = G)
A Autorizații07
A Autorizații47
B Amenajare46
B Amenajare106
C Echipamente05
C Echipamente35
rezervă C35
rezervă C105
D Instalare104
D Instalare124
E Recrutare43
E Recrutare73
rezervă E73
rezervă E103
F Instruire72
F Instruire92
rezervă F92
rezervă F122
G Deschidere121
G Deschidere131

Ce să observi: pe drumul critic, barele se ating cap la cap (A se termină când începe B, B când începe D, D când începe G). Activitățile portocalii au spațiu de mișcare. Încearcă singur: dacă recrutarea (E) durează 6 săptămâni în loc de 3, ce se întâmplă? E ar ține 4–10, F 10–12, G ar începe tot la 12: proiectul nu întârzie, dar rezerva lui F dispare și apar două drumuri critice.

Al doilea grafic arată progresul unui sprint de 10 zile al unei echipe care face aplicația de comenzi a cafenelei: câte puncte de muncă mai rămân în fiecare zi (graficul burndown).

0102030400246810Ziua sprintuluiPuncte rămaseIdealRealizat
Exemplu ipotetic: 40 de puncte la început. Linia ideală scade cu 4 puncte pe zi. Realizat: 40, 40, 36, 33, 33, 27, 22, 18, 11, 5, 0. Echipa rămâne în urmă în primele zile și recuperează în a doua jumătate.
Vezi datele ca tabel
Graficul burndown al unui sprint de 10 zile
SerieZiua sprintuluiPuncte rămase
Ideal040
Ideal100
Realizat040
Realizat140
Realizat236
Realizat333
Realizat433
Realizat527
Realizat622
Realizat718
Realizat811
Realizat95
Realizat100

Când linia realizată e deasupra celei ideale, echipa e în urmă; în ziua 4 mai are 33 de puncte, față de 24 cât ar fi trebuit (40 − 4 × 4). Întâlnirea zilnică e locul în care echipa vede asta și caută cauza.

Concluzie: Gantt și drumul critic arată unde nu ai voie să întârzii; burndown arată, zi de zi, dacă echipa își va termina sprintul.

Aprofundare

De unde vin metodele

Henry Gantt și-a popularizat diagramele cu bare în anii 1910, pentru planificarea producției. Metoda drumului critic (CPM) a fost dezvoltată la sfârșitul anilor 1950 de firmele DuPont și Remington Rand, pentru întreținerea fabricilor chimice. PERT a apărut în aceeași perioadă în Marina SUA, pentru programul de rachete Polaris, unde duratele cercetărilor erau foarte nesigure.

De ce funcționează formula PERT

Formula presupune că durata urmează o distribuție „beta”, cu valoarea cea mai probabilă mm cântărind de 4 ori mai mult decât extremele. Pe drumul critic, dacă activitățile sunt independente, varianțele se adună: σproiect=∑σi2\sigma_{proiect} = \sqrt{\sum \sigma_i^2}. Cu durata așteptată și abaterea standard a proiectului poți estima, cu distribuția normală din lecțiile de statistică, probabilitatea de a termina până la o anumită dată.

Comprimarea proiectului

Ca să termini mai repede, scurtezi activitățile de pe drumul critic (cu oameni în plus, ore suplimentare), alegând întâi pe cele unde o săptămână câștigată costă cel mai puțin. Atenție: după ce scurtezi drumul critic, alt drum poate deveni critic. Scurtarea activităților cu rezervă nu aduce nimic.

Legea lui Brooks

Frederick Brooks a observat în cartea „The Mythical Man-Month” (1975) că „adăugarea de oameni la un proiect software întârziat îl întârzie și mai mult”. Noii veniți trebuie instruiți de cei vechi, iar numărul canalelor de comunicare crește repede, după formula n(n − 1) : 2 din lecția despre comunicare. Comprimarea prin oameni în plus funcționează doar la activitățile care se pot împărți ușor.

Caz real: Opera din Sydney

Opera din Sydney este un exemplu clasic de proiect cu estimări greșite: lucrările au început în 1959, pe baza unei estimări de circa 7 milioane de dolari australieni și a unei finalizări prevăzute la începutul anilor 1960. Clădirea a fost inaugurată în 1973, după ce costul ajunsese la circa 102 milioane. Proiectarea a continuat în timpul execuției, iar soluțiile tehnice pentru acoperiș au fost găsite abia pe parcurs. Cercetătorul Bent Flyvbjerg folosește astfel de cazuri ca să arate că proiectele mari își subestimează sistematic costurile și duratele.

Quiz

Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.

1. Care dintre următoarele sunt proiecte, nu activități curente?

Alege toate variantele corecte.

2. Ce este drumul critic al unui proiect?

Alege o singură variantă.

3. O activitate are ES = 4 și LS = 9. Câte săptămâni poate întârzia fără să întârzie proiectul?

Scrie un număr.

săptămâni

4. Activitățile X (3 săptămâni) și Y (5 săptămâni) pornesc amândouă la început. Z (2 săptămâni) poate începe doar după ce se termină și X, și Y. Care este durata minimă a proiectului?

Scrie un număr.

săptămâni

5. Estimări PERT pentru o activitate: optimist 2, cel mai probabil 5, pesimist 14 zile. Care este durata așteptată, în zile?

Scrie un număr.

zile

6. Firma încheie o asigurare pentru șantier împotriva incendiului. Ce strategie de răspuns la risc folosește?

Alege o singură variantă.

7. În Scrum, cine decide ordinea cerințelor din lista produsului (Product Backlog)?

Alege o singură variantă.

8. O echipă a terminat 30, 34 și 32 de puncte în ultimele trei sprinturi. Mai are 128 de puncte în listă. De câte sprinturi are nevoie, aproximativ?

Scrie un număr.

sprinturi