Management · Domenii specializate ale managementului

Managementul resurselor umane

Intermediar50 min

Pe această pagină

Ce înveți

  • Parcurgi ciclul resurselor umane și calculezi necesarul de personal și indicatorii unei recrutări.
  • Organizezi o selecție cu interviu structurat, un program de integrare și o formare evaluată pe cele patru niveluri Kirkpatrick.
  • Cunoști elementele de bază ale contractului individual de muncă (formă, probă, durată, timp de muncă, concediu, preaviz).

Teorie

Ideea centrală: oamenii sunt singura resursă care gândește, învață și poate pleca. Managementul resurselor umane (MRU) cuprinde activitățile prin care o organizație își asigură oamenii potriviți, îi pregătește, îi evaluează, îi recompensează și îi păstrează, respectând legea muncii.

Activitățile MRU formează un ciclu:

  1. planificarea necesarului de personal;
  2. analiza postului (ce se face și ce cerințe are postul);
  3. recrutarea (atragi candidați);
  4. selecția (alegi candidatul potrivit);
  5. angajarea și integrarea (contractul și primele luni);
  6. formarea (dezvolți competențele);
  7. evaluarea și recompensarea (vezi lecțiile despre motivare și control din cursul anterior);
  8. ieșirea din organizație (demisie, concediere, pensionare), după care ciclul reîncepe.

Partea 1. Planificarea necesarului și analiza postului

Necesarul de personal pornește de la volumul de muncă:

N=ore de munca˘ necesareore lucrate de un angajatN = \frac{\text{ore de muncă necesare}}{\text{ore lucrate de un angajat}}

Exemplu ipotetic: o cafenea e deschisă 12 ore pe zi, 7 zile pe săptămână, și are nevoie de 2 bariști în fiecare moment. Ore de muncă necesare pe săptămână: 12 × 7 × 2 = 168. Un barista cu normă întreagă lucrează 40 de ore pe săptămână. Necesar: 168 : 40 = 4,2, deci 5 bariști (sau 4 cu normă întreagă și unul cu jumătate de normă). Rotunjești în sus, pentru că mai sunt și concedii și zile de boală.

Analiza postului are două rezultate:

  • fișa postului: obiectivele, sarcinile, responsabilitățile, relațiile (cui raportezi) și condițiile de muncă;
  • profilul postului (specificația): ce trebuie să știe și să poată face ocupantul (studii, experiență, competențe, trăsături).

Partea 2. Recrutarea

Recrutarea înseamnă atragerea unui număr suficient de candidați potriviți. Poate fi:

TipSurseAvantajeDezavantaje
InternăPromovări, transferuri, recomandările angajațilorRapidă, ieftină, motivantă; candidatul cunoaște firmaPuține idei noi; locul rămas liber trebuie ocupat
ExternăAnunțuri online, site-ul firmei, universități, agenții, rețele profesionaleMai multe opțiuni, experiență nouăMai scumpă, mai lentă, risc mai mare de nepotrivire

Doi indicatori simpli arată cât de bine a mers recrutarea:

  • rata de selecție = angajați : candidați × 100. Exemplu: 2 angajați din 80 de candidați: 2 : 80 × 100 = 2,5%;
  • costul pe angajare = costurile recrutării (anunțuri, timp, agenție) : numărul de angajări. Exemplu: 3.000 lei : 2 = 1.500 lei pe angajare.

Partea 3. Selecția

Selecția alege, dintre candidați, pe cel care se potrivește cel mai bine postului. Etapele obișnuite:

  1. trierea CV-urilor după cerințele obligatorii din profilul postului;
  2. teste (de cunoștințe, de abilități, probe practice: un barista face o cafea, un contabil rezolvă un caz);
  3. interviul;
  4. verificarea referințelor de la foștii angajatori;
  5. oferta și negocierea condițiilor.

Interviul poate fi nestructurat (o discuție liberă) sau structurat: aceleași întrebări pentru toți candidații, notate pe aceeași grilă. Cercetările arată că interviul structurat prezice mult mai bine performanța, pentru că reduce impresia de moment și biasurile (efectul de halo, similaritatea). Întrebările comportamentale cer exemple reale, după metoda STAR: Situația, Sarcina, Acțiunea ta, Rezultatul. Exemplu: „Povestește-mi despre o dată când un client a fost nemulțumit. Ce ai făcut?”

Partea 4. Integrarea și formarea

Integrarea (onboarding) ajută noul angajat să devină eficient și să rămână. Un program bun cuprinde: pregătirea locului de muncă înainte de prima zi, prezentarea firmei și a colegilor, un mentor, obiective clare pentru primele 30, 60 și 90 de zile și discuții dese de feedback. Multe plecări se produc în primele luni, iar o integrare slabă e una dintre cauze.

Formarea profesională dezvoltă competențele angajaților. Pașii: analizezi nevoile (ce lipsește față de cerințele postului), alegi metoda, ții programul și îl evaluezi. Metodele pot fi la locul de muncă (instruire de către un coleg, rotația pe posturi, mentorat) sau în afara lui (cursuri, ateliere, învățare online).

Evaluarea formării, după Donald Kirkpatrick, are patru niveluri:

  1. reacția: le-a plăcut participanților?
  2. învățarea: ce au învățat (test înainte și după)?
  3. comportamentul: aplică la locul de muncă?
  4. rezultatele: s-au schimbat indicatorii firmei (vânzări, reclamații, timp de servire)?

Dacă poți exprima rezultatele în bani, calculezi și rentabilitatea formării:

ROI=beneficii−costuricosturi×100ROI = \frac{\text{beneficii} - \text{costuri}}{\text{costuri}} \times 100

Exemplu ipotetic: un curs de vânzare suplimentară costă 4.000 lei, iar în trei luni bonul mediu mai mare aduce un profit suplimentar de 10.000 lei. ROI = (10.000 − 4.000) : 4.000 × 100 = 6.000 : 4.000 × 100 = 150%.

Partea 5. Contractul individual de muncă, pe scurt

În România, relațiile de muncă sunt reglementate de Codul muncii (Legea nr. 53/2003, republicată). Câteva reguli de bază pentru contractul individual de muncă (CIM):

  • se încheie în formă scrisă, în limba română, înainte de începerea activității. Angajatorul îl înregistrează în registrul general de evidență a salariaților (REVISAL) cel târziu în ziua anterioară începerii activității. Munca fără contract este muncă nedeclarată și se sancționează;
  • înainte de semnare, angajatorul trebuie să informeze candidatul despre elementele esențiale: locul de muncă, postul și atribuțiile, salariul, programul, concediul, perioada de probă, preavizul;
  • regula este contractul pe durată nedeterminată. Contractul pe durată determinată se poate încheia doar în cazurile prevăzute de lege și, de regulă, pe cel mult 36 de luni;
  • perioada de probă este de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție și de cel mult 120 de zile pentru funcțiile de conducere;
  • durata normală a muncii este de 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână. Cu orele suplimentare, durata maximă este de 48 de ore pe săptămână, calculată ca medie pe o perioadă de referință;
  • concediul de odihnă anual este de cel puțin 20 de zile lucrătoare;
  • la demisie, angajatul respectă un preaviz de cel mult 20 de zile lucrătoare (funcții de execuție) sau 45 de zile lucrătoare (funcții de conducere), după cum prevede contractul.

Acestea sunt reguli generale, nu consultanță juridică. Legislația muncii se modifică des; înainte de o decizie, verifică forma actualizată a Codului muncii sau întreabă un specialist.

Video

Recruitment and Selection | The Recruitment and Selection Process Explained

de Two Teachers

Se încarcă de pe YouTube

Recruitment and Selection | The Recruitment and Selection Process Explained · de Two Teachers · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Notează etapele recrutării și selecției din clip. Ce etapă din lecție lipsește sau apare în altă ordine?

Exemple grafice

Recrutarea funcționează ca o pâlnie: din mulți candidați, la fiecare etapă rămân tot mai puțini. Graficul arată o recrutare ipotetică pentru 2 posturi de barista.

022,54567,590123456Etapa (1 = candidați, 6 = angajați)Număr de persoaneCandidați rămași80 de candidați30 după CV6 la interviu2 angajați
Exemplu ipotetic. Etapa 1 – 80 de candidați; etapa 2 – 30 trec de trierea CV-urilor; etapa 3 – 12 fac proba practică; etapa 4 – 6 ajung la interviul structurat; etapa 5 – 3 primesc ofertă; etapa 6 – 2 angajați.
Vezi datele ca tabel
Pâlnia de recrutare pentru două posturi de barista
SerieEtapa (1 = candidați, 6 = angajați)Număr de persoane
Candidați rămași180
Candidați rămași230
Candidați rămași312
Candidați rămași46
Candidați rămași53
Candidați rămași62
80 de candidați180
30 după CV230
6 la interviu46
2 angajați62

Ce vedem: cea mai mare „pierdere” e la trierea CV-urilor (din 80 rămân 30, adică 30 : 80 × 100 = 37,5%). Rata de selecție finală este 2 : 80 × 100 = 2,5%.

Încearcă singur: dacă știi că, de obicei, 1 din 40 de candidați ajunge angajat, câți candidați îți trebuie pentru 3 posturi? Calcul: 3 × 40 = 120 de candidați. Așa planifici cât de larg trebuie să fie anunțul.

Concluzie: pâlnia arată unde se pierd candidații. Dacă la interviu ajung prea puțini, problema e de obicei la începutul pâlniei: anunțul nu atrage oamenii potriviți.

Aprofundare

De ce interviul structurat bate „feelingul”

O analiză amplă a studiilor despre metodele de selecție (Frank Schmidt și John Hunter, 1998) a arătat că testele de abilități cognitive, probele de lucru și interviurile structurate prezic performanța mult mai bine decât interviurile nestructurate, vechimea sau anii de studii luați singuri. Motivul: într-o discuție liberă, primele minute și simpatia contează disproporționat. În același spirit, Google a renunțat la întrebările-ghicitoare de tipul „câte mingi de golf încap într-un autobuz?”, după ce responsabilii de resurse umane au declarat public, în 2013, că ele nu preziceau performanța.

Costul fluctuației personalului

Plecarea unui angajat costă mai mult decât pare: recrutarea și selecția înlocuitorului, timpul colegilor care îl instruiesc, productivitatea mai mică în primele luni, uneori clienți pierduți. Exemplu ipotetic: dacă înlocuirea unui barista costă 1.500 lei la recrutare și încă 2.500 lei din productivitate pierdută, iar cafeneaua pierde 3 bariști pe an, fluctuația o costă 3 × 4.000 = 12.000 lei pe an. Acesta e argumentul economic pentru integrare bună și condiții corecte.

Discriminarea la angajare

Legea interzice discriminarea la angajare după criterii precum sexul, vârsta, etnia, religia, dizabilitatea sau starea civilă. Concret, un anunț nu poate cere „vânzătoare tânără”, iar la interviu nu se pun întrebări despre planurile de a avea copii. Criteriile de selecție trebuie să decurgă din cerințele reale ale postului, scrise în profilul lui.

Contractul de muncă și alte forme de colaborare

Nu orice colaborare e contract de muncă. Un PFA sau o firmă pot presta servicii pe bază de contract comercial. Diferența ține de realitatea relației: dacă persoana lucrează sub autoritatea angajatorului, după programul și instrucțiunile lui, este de fapt o relație de muncă, indiferent cum se numește documentul. Folosirea contractelor comerciale în locul celor de muncă, doar pentru a plăti taxe mai mici, poate fi recalificată de autorități.

Quiz

Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.

1. Care este diferența dintre recrutare și selecție?

Alege o singură variantă.

2. Un magazin e deschis 10 ore pe zi, 6 zile pe săptămână, și are nevoie de 2 vânzători în fiecare moment. Un vânzător lucrează 40 de ore pe săptămână. Câți vânzători cu normă întreagă îi trebuie, cel puțin? (rotunjit în sus)

Scrie un număr.

vânzători

3. La o recrutare s-au înscris 120 de candidați și au fost angajați 3. Care este rata de selecție, în procente?

Scrie un număr.

%

4. De ce prezice interviul structurat performanța mai bine decât o discuție liberă?

Alege o singură variantă.

5. După un curs, vânzătorii aplică zilnic tehnicile învățate. Ce nivel din modelul lui Kirkpatrick se evaluează?

Alege o singură variantă.

6. Un program de formare costă 5.000 lei și aduce beneficii de 8.000 lei. Care este ROI-ul formării, în procente?

Scrie un număr.

%

7. Care afirmații despre contractul individual de muncă sunt corecte, conform Codului muncii?

Alege toate variantele corecte.

8. Un angajat lucrează după programul și instrucțiunile firmei, sub autoritatea unui șef, dar are doar un contract comercial ca PFA. Ce risc apare?

Alege o singură variantă.