Matematici aplicate în economie · Algebră liniară

Matrice și determinanți

Intermediar45 min

Pe această pagină

Ce înveți

  • Aduni matrice, le înmulțești cu un număr și înmulțești două matrice, de exemplu ca să afli costurile fiecărei secții dintr-un tabel de producție.
  • Calculezi determinantul unei matrice de ordinul 2 sau 3 și știi ce înseamnă un determinant egal cu zero.
  • Calculezi inversa unei matrice de ordinul 2 și o folosești ca să afli prețuri sau costuri necunoscute.

Teorie

Orice firmă lucrează cu tabele: câte bucăți din fiecare produs face fiecare secție, cât costă fiecare produs, cât a cumpărat în fiecare lună. În matematică, un astfel de tabel de numere se numește matrice. Cu matricele poți face calcule cu tot tabelul deodată, în loc să calculezi celulă cu celulă.

Partea 1. Ce este o matrice

Exemplu ipotetic. O fabrică de mobilă are două secții. Într-o lună, secția 1 face 10 mese, 40 de scaune și 4 dulapuri, iar secția 2 face 6 mese, 30 de scaune și 8 dulapuri. Tabelul de producție este matricea Q, cu 2 linii (secțiile) și 3 coloane (produsele):

Q=(104046308)Q = \begin{pmatrix} 10 & 40 & 4 \\ 6 & 30 & 8 \end{pmatrix}

De exemplu, q23=8q_{23} = 8: secția 2 a făcut 8 dulapuri. O matrice cu tot atâtea linii câte coloane se numește matrice pătratică.

Partea 2. Operații cu matrice

Adunarea: aduni numerele aflate pe aceleași poziții. Merge doar pentru matrice de aceeași dimensiune.

  • Exemplu: dacă în luna a doua secțiile produc la fel ca în prima, producția pe două luni este Q+QQ + Q, adică fiecare număr se dublează (20 de mese în secția 1 și așa mai departe).

Înmulțirea cu un număr: înmulțești fiecare element cu acel număr.

  • Exemplu: dacă producția crește cu 10%, noul tabel este 1,1⋅Q1{,}1 \cdot Q: secția 1 face 11 mese, 44 de scaune și 4,4 dulapuri (în medie pe lună).

Înmulțirea a două matrice este operația cea mai utilă. Ca să afli elementul de pe linia i și coloana j din A⋅BA \cdot B:

  • Regula: iei linia i din A și coloana j din B, înmulțești numerele pereche cu pereche și aduni rezultatele.
  • Condiția: A trebuie să aibă tot atâtea coloane câte linii are B.

Cu simboluri:

(A⋅B)ij=ai1b1j+ai2b2j+…+ainbnj(A \cdot B)_{ij} = a_{i1} b_{1j} + a_{i2} b_{2j} + \ldots + a_{in} b_{nj}

Atenție: la matrice, ordinea contează. În general A⋅B≠B⋅AA \cdot B \neq B \cdot A, iar uneori unul dintre produse nici nu există.

Partea 3. Determinantul

Fiecărei matrice pătratice i se asociază un număr, numit determinant. Pentru o matrice 2 × 2:

  • Regula: înmulțești numerele de pe diagonala principală, apoi scazi produsul numerelor de pe cealaltă diagonală.
det⁡A=∣abcd∣=a⋅d−b⋅c\det A = \begin{vmatrix} a & b \\ c & d \end{vmatrix} = a \cdot d - b \cdot c
  • Exemplu: ∣310220∣=3×20−10×2=40\begin{vmatrix} 3 & 10 \\ 2 & 20 \end{vmatrix} = 3 \times 20 - 10 \times 2 = 40.

Pentru o matrice 3 × 3 se folosește regula lui Sarrus: aduni produsele pe cele trei „diagonale” care coboară spre dreapta și scazi produsele pe cele trei care urcă spre dreapta.

∣a11a12a13a21a22a23a31a32a33∣=a11a22a33+a12a23a31+a13a21a32−a13a22a31−a11a23a32−a12a21a33\begin{vmatrix} a_{11} & a_{12} & a_{13} \\ a_{21} & a_{22} & a_{23} \\ a_{31} & a_{32} & a_{33} \end{vmatrix} = a_{11}a_{22}a_{33} + a_{12}a_{23}a_{31} + a_{13}a_{21}a_{32} - a_{13}a_{22}a_{31} - a_{11}a_{23}a_{32} - a_{12}a_{21}a_{33}

Ce îți spune determinantul: dacă este zero, liniile matricei „se repetă” (una se obține din celelalte), iar matricea nu are inversă.

Partea 4. Matricea inversă

Pentru numere, inversul lui 5 este 1/5, pentru că 5×15=15 \times \frac{1}{5} = 1. Pentru matrice, rolul lui 1 îl joacă matricea unitate InI_n, care are 1 pe diagonala principală și 0 în rest. Matricea inversă A−1A^{-1} este matricea pentru care A⋅A−1=A−1⋅A=InA \cdot A^{-1} = A^{-1} \cdot A = I_n. Ea există doar dacă det⁡A≠0\det A \neq 0.

Pentru o matrice 2 × 2:

  • Regula: schimbi între ele numerele de pe diagonala principală, schimbi semnul celorlalte două și împarți totul la determinant.
A−1=1ad−bc(d−b−ca)A^{-1} = \frac{1}{a d - b c} \begin{pmatrix} d & -b \\ -c & a \end{pmatrix}

Video

The determinant | Chapter 6, Essence of linear algebra

de 3Blue1Brown

Se încarcă de pe YouTube

The determinant | Chapter 6, Essence of linear algebra · de 3Blue1Brown · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul este în engleză, dar se bazează pe animații. Urmărește ce se întâmplă cu aria unui pătrat când îi aplici o matrice și de ce un determinant egal cu zero „turtește” totul pe o linie.

Inverse matrices, column space and null space | Chapter 7, Essence of linear algebra

de 3Blue1Brown

Se încarcă de pe YouTube

Inverse matrices, column space and null space | Chapter 7, Essence of linear algebra · de 3Blue1Brown · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul este în engleză (inverse matrix = matrice inversă). Notează de ce o matrice cu determinantul zero nu poate avea inversă.

Exemple grafice

Coloanele unei matrice 2 × 2 pot fi desenate ca două săgeți (vectori) care pornesc din origine. Pentru A=(4113)A = \begin{pmatrix} 4 & 1 \\ 1 & 3 \end{pmatrix}, săgețile duc în punctele (4, 1) și (1, 3), iar împreună formează un paralelogram.

01234123456Prima coordonatăA doua coordonatăparalelogram(4, 1)(1, 3)(5, 4)
Coloanele matricei (4, 1) și (1, 3) formează un paralelogram cu vârfurile în (0, 0), (4, 1), (5, 4) și (1, 3). Aria lui este 4 × 3 − 1 × 1 = 11, adică exact determinantul matricei.
Vezi datele ca tabel
Determinantul ca arie a unui paralelogram
SeriePrima coordonatăA doua coordonată
paralelogram00
paralelogram41
paralelogram54
paralelogram13
paralelogram00
(4, 1)41
(1, 3)13
(5, 4)54

Încearcă să schimbi în minte numărul 3 cu 0,25: săgeata a doua devine (1; 0,25), aproape paralelă cu prima, iar aria scade la 4×0,25−1×1=04 \times 0{,}25 - 1 \times 1 = 0. Concluzie: determinantul măsoară cât de „deschise” sunt coloanele matricei.

Al doilea grafic arată o matrice cu determinantul zero, B=(2412)B = \begin{pmatrix} 2 & 4 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}. A doua coloană, (4, 2), este dublul primei, (2, 1).

01234123456Prima coordonatăA doua coordonată(4, 2)(2, 1)
Săgețile (2, 1) și (4, 2) stau pe aceeași dreaptă, deci „paralelogramul” are aria zero: det B = 2 × 2 − 4 × 1 = 0. Matricea B nu are inversă.
Vezi datele ca tabel
O matrice cu determinantul zero
SeriePrima coordonatăA doua coordonată
(4, 2)00
(4, 2)42
(2, 1)00
(2, 1)21

Încearcă să găsești o a doua coloană pentru care determinantul să fie tot zero: orice multiplu al lui (2, 1), de exemplu (6, 3). Concluzie: când o coloană este multiplu al alteia, informația din matrice „se repetă”, iar inversa nu există.

Aprofundare

De ce nu putem schimba ordinea la înmulțire

În exemplul cu fabrica, QQ are dimensiunea 2 × 3, iar CC are 3 × 2. Produsul Q⋅CQ \cdot C este 2 × 2 (secții × tipuri de cost), dar C⋅QC \cdot Q ar fi 3 × 3 și ar înmulți costuri de produse cu producții de secții, ceea ce nu are sens economic. Chiar și pentru matrice pătratice, A⋅BA \cdot B și B⋅AB \cdot A diferă de obicei. De exemplu, pentru A=(1101)A = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și B=(1011)B = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}, A⋅B=(2111)A \cdot B = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}, iar B⋅A=(1112)B \cdot A = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}.

Verificarea inversei

Ca să te convingi că formula inversei este corectă, înmulțește: (abcd)⋅(d−b−ca)=(ad−bc00ad−bc)\begin{pmatrix} a & b \\ c & d \end{pmatrix} \cdot \begin{pmatrix} d & -b \\ -c & a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} ad - bc & 0 \\ 0 & ad - bc \end{pmatrix}. Împărțind la ad−bcad - bc obții matricea unitate. Se vede și de ce trebuie ca determinantul să nu fie zero: altfel ai împărți la zero.

Excepții și nuanțe

  • Dacă determinantul este foarte aproape de zero, inversa există, dar are numere uriașe: o mică greșeală în datele de pornire schimbă mult rezultatul. În exemplul cu cafeneaua, două săptămâni cu cumpărături aproape proporționale ar da prețuri foarte nesigure.
  • Doar matricele pătratice au determinant și, eventual, inversă. Matricea de producție Q (2 × 3) nu are.
  • Proprietăți utile: det⁡(A⋅B)=det⁡A⋅det⁡B\det(A \cdot B) = \det A \cdot \det B, iar dacă înmulțești o linie cu k, determinantul se înmulțește tot cu k.

Un caz real: foaia de calcul

În 1979, Dan Bricklin și Bob Frankston au lansat VisiCalc, primul program de calcul tabelar pentru calculatoarele personale (Apple II). Ideea lor, un tabel de celule legate prin formule, a fost preluată de Lotus 1-2-3 și apoi de Microsoft Excel. Foile de calcul au devenit unealta de bază a contabililor și a managerilor, iar multe dintre calculele lor (totaluri pe linii și coloane, costuri pe produse și secții) sunt, de fapt, operații cu matrice. Excel are chiar funcții dedicate: MMULT pentru produsul a două matrice, MDETERM pentru determinant și MINVERSE pentru inversă.

Quiz

Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.

1. O matrice are 3 linii și 4 coloane. Care este dimensiunea ei?

Alege o singură variantă.

2. Cât este determinantul matricei cu liniile (5, 2) și (3, 4)?

Scrie un număr.

3. Pentru orice două matrice pătratice A și B de aceeași dimensiune, A · B = B · A.

Alege o singură variantă.

4. Matricea de producție Q are 2 linii (secții) și 3 coloane (produse). Matricea costurilor C are 3 linii (produse) și 2 coloane (materiale, manoperă). Ce dimensiune are Q · C?

Alege o singură variantă.

5. Un atelier face 5 mese și 20 de scaune. O masă necesită 4 ore de muncă, iar un scaun 1,5 ore. Câte ore de muncă sunt necesare în total (linia producției înmulțită cu coloana orelor)?

Scrie un număr.

ore

6. Ce poți spune despre matricea cu liniile (2, 6) și (1, 3)?

Alege o singură variantă.

7. Care este inversa matricei cu liniile (2, 1) și (5, 3)?

Alege o singură variantă.

8. Un magazin cumpără 2 cutii de ceai și 1 borcan de miere cu 50 de lei, apoi 1 cutie de ceai și 3 borcane de miere cu 75 de lei. Cât costă un borcan de miere (în lei)?

Scrie un număr.

lei