Matematici aplicate în economie · Algebră liniară
Sisteme de ecuații liniare
Intermediar50 min✓ Terminată
Pe această pagină
Ce înveți
- Scrii un sistem liniar în formă matriceală și îl rezolvi prin metoda lui Gauss.
- Rezolvi un sistem de ordinul 2 sau 3 cu regula lui Cramer.
- Calculezi rangul unei matrice și stabilești dacă un sistem are o soluție, nicio soluție sau o infinitate de soluții.
Teorie
O firmă are resurse limitate (materiale, ore de muncă, spațiu) și vrea să le folosească pe toate, fără să rămână nimic nefolosit. Câte bucăți din fiecare produs trebuie să facă? Fiecare resursă dă o ecuație, iar împreună ele formează un sistem de ecuații liniare. În cursul „Bazele matematicii economice” ai rezolvat sisteme cu două necunoscute; aici înveți metodele care funcționează pentru oricâte.
Partea 1. Sistemul scris cu matrice
Un sistem liniar cu n necunoscute are ecuații de forma , în care necunoscutele apar doar la puterea întâi. Orice sistem liniar se poate scrie scurt ca:
unde A este matricea sistemului (coeficienții), X este coloana necunoscutelor, iar B este coloana termenilor liberi. Dacă alături de A scrii și coloana B, obții matricea extinsă, notată .
Partea 2. Metoda lui Gauss
Metoda lui Gauss transformă sistemul, pas cu pas, într-unul „în trepte”, în care ultima ecuație are o singură necunoscută. Ai voie să faci trei operații cu liniile matricei extinse, fără să schimbi soluțiile:
- să schimbi două linii între ele;
- să înmulțești o linie cu un număr diferit de zero;
- să aduni la o linie o altă linie înmulțită cu un număr.
Rezolvarea pentru atelier (scriem întâi ecuația lacului, care începe cu 1):
- Pornești de la liniile , și .
- Din linia 2 scazi de 4 ori linia 1: .
- Din linia 3 scazi de 5 ori linia 1: .
- Din noua linie 3 scazi noua linie 2: , deci .
- Urci înapoi: , deci ; apoi .
Atelierul trebuie să facă 10 mese, 40 de scaune și 20 de rafturi. Verificare la lemn: .
Partea 3. Regula lui Cramer
Când matricea sistemului este pătratică și are determinantul , sistemul are o singură soluție, dată de regula lui Cramer:
- Regula: pentru fiecare necunoscută, înlocuiești coloana ei din A cu coloana termenilor liberi, calculezi determinantul obținut și îl împarți la .
Pentru atelier: , , și (calculate cu regula lui Sarrus). Rezultă , și , aceeași soluție ca prin metoda lui Gauss.
Partea 4. Rangul și numărul de soluții
Cu ajutorul rangului afli, fără să rezolvi sistemul, câte soluții are (teorema Kronecker–Capelli):
- dacă , sistemul este incompatibil: nu are nicio soluție;
- dacă = numărul necunoscutelor, sistemul este compatibil determinat: are o singură soluție;
- dacă < numărul necunoscutelor, sistemul este compatibil nedeterminat: are o infinitate de soluții.
Pentru atelier, toate cele trei linii rămân nenule, deci rangul este 3, egal cu numărul necunoscutelor: soluția este unică.
Video
Gaussian Elimination & Row Echelon Form
de The Organic Chemistry Tutor
Se încarcă de pe YouTube
Gaussian Elimination & Row Echelon Form · de The Organic Chemistry Tutor · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Clipul este în engleză (row echelon form = forma în trepte, augmented matrix = matricea extinsă). Urmărește ordinea în care se fac zerourile sub diagonală și compară cu pașii din Partea 2.
Exemple grafice
Când firma face doar două produse, fiecare resursă este o dreaptă, iar planul care folosește toate resursele este punctul în care dreptele se intersectează. Exemplu ipotetic: un atelier face mese (x) și scaune (y), are 80 de unități de lemn (4 pe masă, 1 pe scaun) și 50 de ore de muncă (2 pe masă, 1 pe scaun).
Vezi datele ca tabel
| Serie | Mese (x) | Scaune (y) |
|---|---|---|
| lemn: 4x + y = 80 | 0 | 80 |
| lemn: 4x + y = 80 | 20 | 0 |
| ore: 2x + y = 50 | 0 | 50 |
| ore: 2x + y = 50 | 25 | 0 |
| (15, 20) | 15 | 20 |
Încearcă să verifici soluția: și . Concluzie: cu două resurse și două produse, planul care folosește integral resursele este soluția unui sistem de două ecuații.
Al doilea grafic arată un sistem în care datele se contrazic: și . Partea stângă a celei de-a doua ecuații este exact dublul primei, dar partea dreaptă nu este dublul lui 50.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Mese (x) | Scaune (y) |
|---|---|---|
| 2x + y = 50 | 0 | 50 |
| 2x + y = 50 | 25 | 0 |
| 4x + 2y = 120 | 0 | 60 |
| 4x + 2y = 120 | 30 | 0 |
Încearcă să aplici metoda lui Gauss: scazi din a doua ecuație de două ori prima și obții , o contradicție. Concluzie: când rangul matricei extinse este mai mare decât rangul matricei sistemului, datele se contrazic și nu există niciun plan care să le respecte pe toate.
Aprofundare
De ce funcționează operațiile lui Gauss
Cele trei operații nu schimbă soluțiile, pentru că pot fi oricând „desfăcute”: dacă aduni la o linie de 4 ori alta, poți reveni scăzând de 4 ori aceeași linie. Deci orice soluție a sistemului nou este soluție și a celui vechi, și invers. Metoda lui Gauss face cele mai puține calcule pentru sisteme mari, de aceea o folosesc și programele de calcul. Regula lui Cramer este elegantă, dar cere n + 1 determinanți: pentru 10 necunoscute ar fi 11 determinanți de ordinul 10, mult mai multe operații.
Sistemul compatibil nedeterminat
Dacă a doua ecuație ar fi fost exact dublul primei (), dreptele ar coincide. Rangul ambelor matrice ar fi 1, mai mic decât numărul necunoscutelor (2), deci sistemul ar avea o infinitate de soluții: , pentru orice x. Necunoscuta x se numește atunci necunoscută secundară (o alegi liber), iar y necunoscută principală.
Excepții și nuanțe
- O soluție matematică poate să nu fie una economică: dacă ar ieși scaune, sistemul are soluție, dar planul nu se poate realiza. În practică, cantitățile trebuie să fie și pozitive, iar uneori întregi.
- Când resursele nu trebuie folosite integral, ecuațiile devin inecuații, iar problema devine una de programare liniară, în care cauți planul cu profitul cel mai mare.
- Un sistem cu mai multe ecuații decât necunoscute nu este neapărat incompatibil: dacă ecuațiile în plus repetă informația celorlalte, rangul rămâne același.
Un caz real: „Nouă capitole despre arta matematică”
Metoda pe care o numim azi „a lui Gauss” apare deja în „Nouă capitole despre arta matematică”, o culegere chineză de probleme alcătuită în jurul începutului erei noastre. În capitolul al optulea, autorii rezolvă probleme practice, de exemplu câte boabe dau snopii din mai multe soiuri de cereale, așezând coeficienții într-un tabel de numere pe o planșă de calcul și eliminând necunoscutele prin scăderi repetate între coloane, aproape exact ca în Partea 2. Carl Friedrich Gauss a folosit metoda la începutul secolului al XIX-lea pentru calcule astronomice, iar numele lui i-a rămas metodei.
Quiz
Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.