Istoria gândirii economice · Economia modernă

Școala neoclasică: Marshall și Pareto

Intermediar40 min

Pe această pagină

Ce înveți

  • Explici cum a împăcat Marshall costul de producție și utilitatea în modelul cererii și ofertei.
  • Calculezi elasticitatea cererii, echilibrul unei piețe și surplusul consumatorului într-un exemplu simplu.
  • Explici ce înseamnă optimul Pareto și o îmbunătățire Pareto.

Teorie

Ideea centrală: după revoluția marginalistă, economiștii aveau două explicații pentru preț. Clasicii spuneau „costul de producție”, marginaliștii „utilitatea”. Alfred Marshall a arătat că amândouă contează, ca cele două lame ale unei foarfece, și a construit modelul cererii și ofertei pe care îl găsești azi în orice manual. Vilfredo Pareto a dat un criteriu pentru a judeca dacă o alocare a resurselor este eficientă.

Partea 1. Alfred Marshall și foarfeca

Alfred Marshall (1842–1924), profesor la Cambridge, a publicat în 1890 „Principiile economiei”, manualul de bază al economiștilor timp de câteva decenii. A obținut ca economia să fie studiată ca disciplină separată la Cambridge, iar printre studenții lui s-a numărat John Maynard Keynes.

Școala neoclasică îmbină ideile clasicilor despre producție și costuri cu analiza marginalistă a cererii. Marshall spunea că a te certa dacă prețul e stabilit de utilitate sau de cost este ca și cum te-ai certa care lamă a foarfecii taie hârtia. Cererea (în spatele ei: utilitatea marginală) și oferta (în spatele ei: costul de producție) determină împreună prețul.

Regula în cuvinte: prețul de echilibru este prețul la care cantitatea cerută este egală cu cantitatea oferită.

Qc=QoQ_c = Q_o

Partea 2. Echilibrul parțial și ceteris paribus

Walras privise toate piețele deodată. Marshall a ales o cale mai practică: echilibrul parțial, adică studiul unei singure piețe, presupunând că restul economiei nu se schimbă. Expresia latină ceteris paribus („celelalte rămânând neschimbate”) arată această ipoteză: când studiezi piața sandvișurilor, presupui că veniturile studenților, prețul pizzei și chiria cantinei rămân aceleași.

Marshall a introdus și timpul în analiză: pe termen foarte scurt oferta e fixă (ce e în vitrină), pe termen scurt firmele pot produce mai mult cu aceleași utilaje, iar pe termen lung pot construi altele noi sau pot intra firme noi pe piață.

Partea 3. Elasticitatea și surplusul consumatorului

Marshall a dat o formă clară ideii de elasticitate a cererii: cât de puternic reacționează cantitatea cerută la schimbarea prețului. Regula în cuvinte: împarți modificarea procentuală a cantității la modificarea procentuală a prețului și pui semnul minus în față.

Ec=−Δ%QΔ%PE_c = -\frac{\Delta\% Q}{\Delta\% P}

Surplusul consumatorului este diferența dintre suma maximă pe care un cumpărător ar fi dispus să o plătească și prețul pe care îl plătește efectiv. Dacă ai fi dat 45 de lei pe un sandviș și îl plătești 30, câștigul tău este de 15 lei.

Partea 4. Vilfredo Pareto și eficiența

Vilfredo Pareto (1848–1923), inginer și economist italian, i-a urmat lui Walras la Lausanne. În „Manualul de economie politică” (1906) a propus un criteriu de eficiență care nu cere compararea fericirii unor oameni diferiți.

Atenție: optimul Pareto spune ceva despre eficiență, nu despre dreptate. Și situația în care Ana are toate fructele, iar Bogdan niciunul, este un optim Pareto, pentru că orice fruct dat lui Bogdan i s-ar lua Anei.

Video

Pareto Efficiency and Pareto Improvements I A Level and IB Economics

de tutor2u

Se încarcă de pe YouTube

Pareto Efficiency and Pareto Improvements I A Level and IB Economics · de tutor2u · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Care este diferența dintre o alocare eficientă Pareto și o îmbunătățire Pareto? De ce eficiența nu înseamnă automat o împărțire corectă?

Exemple grafice și instrumente

Graficul desenează piața sandvișurilor din exemplu. Zona colorată este surplusul consumatorului: ce ar fi fost dispuși să plătească cumpărătorii peste prețul de 30 de lei.

015253050457560100Cantitate (sandvișuri pe zi)Preț (lei)CerereOfertăE (40; 30 lei)
Exemplu ipotetic. Cererea pornește de la 50 de lei (la acest preț nu cumpără nimeni) și coboară. Oferta pornește de la 10 lei și urcă. Ele se intersectează la 30 de lei și 40 de sandvișuri. Triunghiul dintre cerere și prețul de 30 de lei este surplusul consumatorului, de 400 de lei.
Vezi datele ca tabel
Piața sandvișurilor: echilibrul și surplusul consumatorului
SerieCantitate (sandvișuri pe zi)Preț (lei)
Cerere050
Cerere1000
Ofertă010
Ofertă10060
Surplusul consumatorului050
Surplusul consumatorului030
Surplusul consumatorului4030
E (40; 30 lei)4030

Surplusul consumatorului este aria triunghiului: baza (40 de sandvișuri) înmulțită cu înălțimea (50 − 30 = 20 de lei), împărțită la 2, adică 40 × 20 : 2 = 400 de lei. Încearcă: dacă prețul ar urca la 35 de lei, cumpărătorii ar lua 30 de sandvișuri, iar surplusul ar scădea la 30 × 15 : 2 = 225 de lei.

Instrumentul de mai jos pornește tot de la un echilibru la 30 de lei și 40 de unități. Mută cererea sau oferta și urmărește ce se întâmplă cu prețul și cantitatea, ceteris paribus.

Spre dreapta: cumpărătorii vor mai mult la orice preț (de exemplu, le crește venitul).
Spre stânga: producătorii oferă mai puțin la orice preț (de exemplu, se scumpesc materiile prime).
Preț de echilibru
30 lei
Cantitate de echilibru
40

Piața este în echilibru: prețul este 30 lei, iar cantitatea 40. Mută unul dintre glisoare ca să vezi ce se întâmplă.

  • Cerere
  • Ofertă
Prețul pe verticală, cantitatea pe orizontală. Echilibrul este punctul în care se intersectează curbele.
Vezi datele ca tabel
Cerere și ofertă
SituațiePreț (lei)Cantitate
La început3040

Instrument educațional. Nu include impozite, comisioane sau situația ta personală.

Încearcă să crești cererea (de exemplu, începe sesiunea de examene și studenții mănâncă mai mult în campus). Prețul și cantitatea de echilibru cresc amândouă. Apoi scade oferta (se scumpește pâinea): prețul crește, dar cantitatea scade.

Concluzie: foarfeca lui Marshall rămâne primul instrument al oricărui economist: când se schimbă un preț, întrebarea este dacă s-a mișcat cererea, oferta sau amândouă.

Aprofundare

Cum arată un optim Pareto pe grafic

Dacă pui pe o axă satisfacția Anei și pe cealaltă satisfacția lui Bogdan, toate alocările eficiente formează o curbă, numită frontiera posibilităților de utilitate. Orice punct sub curbă este ineficient: se poate ajunge la un punct de pe curbă unde amândoi câștigă. Între două puncte de pe curbă, criteriul lui Pareto nu poate alege; alegerea ține de ce consideră societatea corect.

Teoremele economiei bunăstării

Economiștii secolului XX au demonstrat, în condiții stricte, legătura dintre piață și Pareto. Prima teoremă: un echilibru pe piețe cu concurență perfectă este un optim Pareto (o formă riguroasă a „mâinii invizibile”). A doua teoremă: orice optim Pareto poate fi atins prin piață, dacă se redistribuie de la început resursele. Condițiile sunt însă exigente: fără monopoluri, fără efecte externe (de exemplu, poluare), cu informație completă.

Pareto și distribuția veniturilor

Pareto a observat, studiind date despre averi și venituri din mai multe țări, că o mică parte a populației deține o mare parte din avere. De aici a pornit, mult mai târziu, „regula 80/20” din management, care îi poartă numele, dar care nu este o lege exactă.

Limitele echilibrului parțial

Ipoteza ceteris paribus este rezonabilă pentru o piață mică (sandvișurile din campus). Pentru o piață mare, de exemplu cea a muncii sau a petrolului, schimbarea prețului afectează veniturile și prețurile din toată economia, iar acestea se întorc asupra pieței inițiale. Aici este nevoie de echilibrul general al lui Walras sau de modele macroeconomice.

Cvasi-renta

Marshall a numit cvasi-rentă câștigul pe termen scurt al unui utilaj sau al unei calificări rare, peste costul de a le menține în funcțiune. Pe termen lung, câștigul atrage concurenți, iar cvasi-renta dispare. Ideea leagă renta lui Ricardo (pământul fix) de profitul obișnuit al firmelor.

Quiz

Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.

1. Ce voia să arate Marshall prin imaginea foarfecii?

Alege o singură variantă.

2. Pe o piață, Qc = 120 − 3P și Qo = P − 8. Care este prețul de echilibru?

Scrie un număr.

lei

3. Prețul unei înghețate crește cu 20%, iar cantitatea cerută scade cu 10%. Cât este elasticitatea cererii Ec?

Scrie un număr.

4. Ce înseamnă ceteris paribus în analiza lui Marshall?

Alege o singură variantă.

5. Ai fi plătit cel mult 50 de lei pentru un bilet la concert și îl cumperi cu 35 de lei. Cât este surplusul tău de consumator?

Scrie un număr.

lei

6. Ce este un optim Pareto?

Alege o singură variantă.

7. O situație în care o persoană are toate resursele, iar alta nimic, poate fi un optim Pareto.

Alege o singură variantă.

8. Ana și Bogdan au câte 5 mere și 5 pere. Ana preferă merele, Bogdan perele. Ce schimb este o îmbunătățire Pareto?

Alege o singură variantă.