Matematici aplicate în economie · Bazele matematicii economice

Ecuații, inecuații și sisteme

Intermediar45 min

Pe această pagină

Ce înveți

  • Rezolvi ecuații și inecuații de gradul I și sisteme liniare de două ecuații prin substituție, prin reducere și grafic.
  • Afli prețul și cantitatea de echilibru ale unei piețe din funcțiile cererii și ofertei.
  • Calculezi pragul de rentabilitate și cantitatea necesară pentru un profit-țintă.

Teorie

Multe întrebări economice se reduc la „pentru ce valoare sunt egale două mărimi?”. La ce preț cererea egalează oferta? Câte produse trebuie vândute ca veniturile să acopere costurile? Răspunsul vine dintr-o ecuație sau dintr-un sistem de ecuații, iar întrebarea „de la ce cantitate câștig?” se rezolvă cu o inecuație.

Partea 1. Ecuații de gradul I

Ecuația de gradul I are forma ax+b=0ax + b = 0, cu a≠0a \neq 0, și are o singură soluție:

x=−bax = -\frac{b}{a}

Regula de lucru: poți aduna sau scădea același număr în ambii membri și poți înmulți sau împărți ambii membri cu același număr diferit de zero. Ecuațiile de gradul al doilea, ax2+bx+c=0ax^2 + bx + c = 0, se rezolvă cu Δ=b2−4ac\Delta = b^2 - 4ac și x1,2=−b±Δ2ax_{1,2} = \frac{-b \pm \sqrt{\Delta}}{2a} (când Δ≥0\Delta \geq 0).

Partea 2. Inecuații de gradul I

O inecuație compară două expresii prin <<, ≤\leq, >> sau ≥\geq. Soluția ei nu mai este un singur număr, ci un interval. Regulile sunt aceleași ca la ecuații, cu o excepție importantă: când înmulțești sau împarți cu un număr negativ, sensul inegalității se schimbă.

Exemplu: −2x+10>4-2x + 10 > 4 devine −2x>−6-2x > -6, apoi, împărțind la −2-2, x<3x < 3.

Partea 3. Sisteme de două ecuații liniare

Un sistem de ecuații cere valorile necunoscutelor care verifică simultan toate ecuațiile. Un sistem de două ecuații cu două necunoscute are forma:

{a1x+b1y=c1a2x+b2y=c2\begin{cases} a_1 x + b_1 y = c_1 \\ a_2 x + b_2 y = c_2 \end{cases}

Îl poți rezolva în trei feluri:

  • prin substituție: scoți o necunoscută din prima ecuație și o înlocuiești în a doua;
  • prin reducere: înmulțești ecuațiile cu numere alese astfel încât, adunându-le, o necunoscută să dispară;
  • grafic: fiecare ecuație este o dreaptă, iar soluția este punctul în care dreptele se intersectează.

Un sistem poate avea o singură soluție (dreptele se intersectează), nicio soluție (dreptele sunt paralele) sau o infinitate de soluții (dreptele coincid).

Partea 4. Echilibrul pieței

Pe o piață, cererea este Qc=a−bPQ_c = a - bP, iar oferta Qo=c+dPQ_o = c + dP. Echilibrul pieței este situația în care cantitatea cerută este egală cu cea oferită, Qc=QoQ_c = Q_o. Rezolvând sistemul, obții prețul de echilibru:

P∗=a−cb+dP^* = \frac{a - c}{b + d}

iar cantitatea de echilibru Q∗Q^* o afli înlocuind P∗P^* în oricare dintre funcții.

Partea 5. Pragul de rentabilitate

Cu prețul P, costul fix CfC_f și costul variabil pe unitate cvc_v, condiția P⋅Q=Cf+cv⋅QP \cdot Q = C_f + c_v \cdot Q dă:

Q∗=CfP−cvQ^* = \frac{C_f}{P - c_v}

Diferența P−cvP - c_v se numește marjă de contribuție: este suma pe care fiecare unitate vândută o aduce pentru acoperirea costurilor fixe. Firma are profit când Q>Q∗Q > Q^* (o inecuație!), iar pentru un profit-țintă PrPr trebuie să vândă:

Q=Cf+PrP−cvQ = \frac{C_f + Pr}{P - c_v}

Video

Solving system with elimination | Algebra | Khan Academy

de Khan Academy

Se încarcă de pe YouTube

Solving system with elimination | Algebra | Khan Academy · de Khan Academy · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul este în engleză (elimination = metoda reducerii). Urmărește cum se aleg numerele cu care se înmulțesc ecuațiile, astfel încât o necunoscută să dispară la adunare.

Break-Even Analysis Explained

de EPM

Se încarcă de pe YouTube

Break-Even Analysis Explained · de EPM · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul este în engleză (fixed costs = costuri fixe, variable costs = costuri variabile, contribution margin = marjă de contribuție). Notează cum se leagă marja de contribuție de pragul de rentabilitate și compară cu formula din Partea 5.

Exemple grafice

Primul grafic arată rezolvarea grafică a sistemului din exemplul cu căștile. Prețul este pe axa verticală, iar cantitatea pe cea orizontală, ca în toate graficele de piață.

012,525255037,57550100Cantitatea (sute de bucăți)Prețul (zeci de lei)CerereOfertăE
Exemplu ipotetic. Cererea P = 50 − Q/2 și oferta P = 5 + Q/4 se intersectează în punctul E (Q = 60, P = 20), soluția sistemului. Deasupra lui E, oferta depășește cererea (surplus); dedesubt, cererea depășește oferta (penurie).
Vezi datele ca tabel
Echilibrul pieței ca soluție a unui sistem
SerieCantitatea (sute de bucăți)Prețul (zeci de lei)
Cerere050
Cerere1000
Ofertă05
Ofertă10030
E6020

Încearcă să rezolvi sistemul prin reducere: scrii ambele ecuații ca Q+2P=100Q + 2P = 100 și Q−4P=−20Q - 4P = -20, apoi le scazi și obții 6P=1206P = 120. Concluzie: indiferent de metodă, soluția este aceeași, iar graficul o arată ca punct de intersecție.

Al doilea grafic arată cifra de afaceri și costul total ale atelierului de rucsacuri. Punctul în care dreptele se intersectează este pragul de rentabilitate.

012,52502550037,5750501.000Rucsacuri vândute pe lunăMii de leiCACtprag 600profit 4.000
Exemplu ipotetic, în mii de lei. CA = 50Q și Ct = 12.000 + 30Q se intersectează la Q = 600 de rucsacuri (30.000 de lei). Sub 600, firma are pierdere; peste 600, are profit, care crește cu 20 de lei pentru fiecare rucsac în plus.
Vezi datele ca tabel
Pragul de rentabilitate al unui atelier
SerieRucsacuri vândute pe lunăMii de lei
CA00
CA1.00050
Ct012
Ct1.00042
prag 60060030
profit 4.00080040

Încearcă să vezi ce se întâmplă dacă prețul scade la 45 de lei: marja devine 15 lei, iar pragul urcă la 800 de rucsacuri. Concluzie: o marjă de contribuție mai mică împinge pragul de rentabilitate spre dreapta.

Aprofundare

Formula echilibrului, demonstrată

Din a−bP=c+dPa - bP = c + dP treci termenii cu P în dreapta și pe ceilalți în stânga: a−c=(b+d)Pa - c = (b + d)P. Cum b+d>0b + d > 0, împarți și obții P∗=a−cb+dP^* = \frac{a - c}{b + d}. Înlocuind în cerere, Q∗=a−b⋅a−cb+d=ad+bcb+dQ^* = a - b \cdot \frac{a - c}{b + d} = \frac{ad + bc}{b + d}. Pentru căști: (100×4+2×(−20))/6=360/6=60(100 \times 4 + 2 \times (-20)) / 6 = 360 / 6 = 60.

Regula lui Cramer

Pentru sistemul din Partea 3, calculezi determinantul Δ=a1b2−a2b1\Delta = a_1 b_2 - a_2 b_1. Dacă Δ≠0\Delta \neq 0, sistemul are o singură soluție:

x=c1b2−c2b1Δ,y=a1c2−a2c1Δx = \frac{c_1 b_2 - c_2 b_1}{\Delta}, \quad y = \frac{a_1 c_2 - a_2 c_1}{\Delta}

Dacă Δ=0\Delta = 0, dreptele au aceeași pantă: sistemul fie nu are soluții (drepte paralele), fie are o infinitate (drepte identice).

Excepții și nuanțe

  • Dacă P≤cvP \leq c_v, marja de contribuție este zero sau negativă și nu există prag de rentabilitate: fiecare unitate vândută adâncește pierderea.
  • Un preț de echilibru negativ (a<ca < c) arată că, la orice preț pozitiv, oferta depășește cererea: modelul nu are sens economic în acea zonă.
  • Pragul de rentabilitate presupune un preț și un cost variabil constante. În realitate, pentru a vinde mai mult, firma poate fi nevoită să scadă prețul, iar atunci CA devine o curbă (ca în lecția despre funcții) și pot exista două praguri.

Un caz real: modelul input-output al lui Leontief

Wassily Leontief a primit în 1973 Premiul Nobel pentru economie pentru metoda input-output. Ideea lui este un sistem mare de ecuații liniare: producția fiecărei ramuri (agricultură, energie, transport și așa mai departe) trebuie să acopere atât ce folosesc celelalte ramuri ca materii prime, cât și cererea finală a consumatorilor. Rezolvând sistemul, afli cât trebuie să producă fiecare ramură pentru a satisface o anumită cerere finală. Aceleași principii ca în sistemul cu două necunoscute se aplică, cu ajutorul calculatorului, la zeci sau sute de ramuri.

Quiz

Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.

1. Rezolvă ecuația 3x − 12 = 0. Cât este x?

Scrie un număr.

2. Care este soluția inecuației −5x + 20 > 0?

Alege o singură variantă.

3. Un sistem de două ecuații liniare are dreptele paralele (aceeași pantă, termeni liberi diferiți). Câte soluții are?

Alege o singură variantă.

4. Cererea este Qc = 120 − 3P, iar oferta Qo = 20 + 2P. Cât este prețul de echilibru?

Scrie un număr.

lei

5. Pentru aceeași piață (Qc = 120 − 3P, Qo = 20 + 2P), cât este cantitatea de echilibru?

Scrie un număr.

unități

6. O firmă are costuri fixe de 9.000 de lei, un cost variabil de 25 de lei pe unitate și vinde cu 40 de lei. Care este pragul de rentabilitate (în unități)?

Scrie un număr.

unități

7. Aceeași firmă (Cf = 9.000 de lei, cv = 25 de lei, P = 40 de lei) vrea un profit de 6.000 de lei. Câte unități trebuie să vândă?

Scrie un număr.

unități

8. Prețul unui produs scade, iar costul fix și costul variabil pe unitate rămân aceleași (prețul rămâne peste costul variabil). Ce se întâmplă cu pragul de rentabilitate?

Alege o singură variantă.