Matematici aplicate în economie · Bazele matematicii economice
Elemente de logică și combinatorică
Intermediar45 min✓ Terminată
Pe această pagină
Ce înveți
- Stabilești valoarea de adevăr a unei propoziții compuse și negi corect o afirmație cu „toți” sau „există”.
- Alegi între permutări, aranjamente și combinări, după cum contează sau nu ordinea și câte elemente alegi.
- Numeri variantele posibile într-o problemă de decizie economică și calculezi o probabilitate simplă.
Teorie
Economistul raționează în propoziții de tipul „dacă… atunci…” și ia decizii alegând dintre mai multe variante. Logica îl ajută să nu tragă concluzii greșite, iar combinatorica îi spune câte variante există, adică de câte ori trebuie să compare sau cât de probabil este un rezultat.
Partea 1. Propoziții și operații logice
Din propoziții simple p și q se construiesc propoziții compuse:
- negația („non p”) este adevărată când p este falsă;
- conjuncția („p și q”) este adevărată doar când ambele sunt adevărate;
- disjuncția („p sau q”) este adevărată când cel puțin una este adevărată;
- implicația („dacă p, atunci q”) este falsă doar când p este adevărată și q falsă;
- echivalența („p dacă și numai dacă q”) este adevărată când p și q au aceeași valoare.
| p | q | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| A | A | F | A | A | A |
| A | F | F | F | A | F |
| F | A | A | F | A | A |
| F | F | A | F | F | A |
Implicația nu se poate „întoarce”: din „dacă prețul crește, cantitatea cerută scade” nu rezultă „dacă cantitatea cerută scade, prețul a crescut” (poate a scăzut venitul). Echivalentă cu implicația este doar contrapozitiva: .
Pentru afirmațiile cu cuantificatori, negația schimbă cuantificatorul: negația lui „toate firmele au profit” () este „există cel puțin o firmă fără profit” (), nu „nicio firmă nu are profit”.
Partea 2. Regula sumei și regula produsului
- Regula sumei: dacă o alegere se poate face fie într-unul dintre m moduri, fie într-unul dintre n moduri (fără suprapuneri), există posibilități.
- Regula produsului: dacă o decizie are două etape, prima cu m variante și a doua cu n variante, există posibilități.
Exemplu ipotetic: o firmă alege un furnizor dintre 3 și o firmă de transport dintre 4, deci are combinații de contracte.
Partea 3. Permutări, aranjamente și combinări
Produsul se numește factorial (se citește „n factorial”), iar prin convenție .
Permutările sunt modurile în care poți ordona toate cele n elemente ale unei mulțimi:
Aranjamentele de n luate câte k sunt modurile în care alegi k elemente din n și contează ordinea:
Combinările de n luate câte k sunt modurile în care alegi k elemente din n fără să conteze ordinea:
Cum alegi formula: dacă folosești toate elementele și le ordonezi, sunt permutări; dacă alegi doar o parte și ordinea (sau rolul) contează, sunt aranjamente; dacă alegi doar o parte și contează numai cine este ales, sunt combinări.
Partea 4. Legătura cu probabilitățile
Când toate rezultatele sunt la fel de posibile, probabilitatea unui eveniment este:
Combinatorica îți dă exact aceste două numere. De exemplu, dacă alegi la întâmplare 3 dintre cei 8 candidați, probabilitatea ca un anumit candidat să fie în comitet este .
Video
Permutations
de Khan Academy
Se încarcă de pe YouTube
Permutations · de Khan Academy · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Clipul este în engleză (permutations = permutări și aranjamente, în terminologia românească). Urmărește cum se folosește regula produsului: câte variante sunt pentru primul loc, câte pentru al doilea și așa mai departe.
Combinations
de Khan Academy
Se încarcă de pe YouTube
Combinations · de Khan Academy · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Clipul este în engleză (combinations = combinări). Observă de ce, ca să treci de la numărul de aranjări ordonate la cel de combinări, împarți la numărul de moduri în care pot fi ordonate elementele alese.
Exemple grafice
Primul grafic arată câte comitete de k persoane poți forma dintr-un grup de 10, pentru k de la 0 la 10.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Numărul de persoane alese (k) | Numărul de combinări |
|---|---|---|
| C(10, k) | 0 | 1 |
| C(10, k) | 1 | 10 |
| C(10, k) | 2 | 45 |
| C(10, k) | 3 | 120 |
| C(10, k) | 4 | 210 |
| C(10, k) | 5 | 252 |
| C(10, k) | 6 | 210 |
| C(10, k) | 7 | 120 |
| C(10, k) | 8 | 45 |
| C(10, k) | 9 | 10 |
| C(10, k) | 10 | 1 |
| 252 | 5 | 252 |
| k = 3 | 3 | 120 |
| k = 7 | 7 | 120 |
Încearcă să verifici cu formula că . Concluzie: numărul de combinări este cel mai mare când alegi aproximativ jumătate din elemente și este simetric față de mijloc.
Al doilea grafic compară aranjamentele și combinările de 6 luate câte k: de câte ori contează ordinea, numărul de variante crește foarte repede.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Numărul de elemente alese (k) | Numărul de variante |
|---|---|---|
| Aranjamente | 0 | 1 |
| Aranjamente | 1 | 6 |
| Aranjamente | 2 | 30 |
| Aranjamente | 3 | 120 |
| Aranjamente | 4 | 360 |
| Aranjamente | 5 | 720 |
| Aranjamente | 6 | 720 |
| Combinări | 0 | 1 |
| Combinări | 1 | 6 |
| Combinări | 2 | 15 |
| Combinări | 3 | 20 |
| Combinări | 4 | 15 |
| Combinări | 5 | 6 |
| Combinări | 6 | 1 |
| 120 = 20 × 6 | 3 | 120 |
Încearcă să calculezi raportul dintre cele două curbe pentru k = 4: . Concluzie: aranjamentele sunt întotdeauna combinările înmulțite cu numărul de ordonări ale elementelor alese.
Aprofundare
De unde vin formulele
Pentru aranjamente folosești regula produsului: primul loc poate fi ocupat în n moduri, al doilea în moduri, iar al k-lea în moduri, deci . Pentru k = n obții permutările ( face formula să funcționeze și aici). Fiecare grup neordonat de k elemente apare printre aranjamente de ori, deci .
Două proprietăți utile ale combinărilor:
- : a alege k elemente înseamnă a le lăsa deoparte pe celelalte ;
- : fiecare element poate fi ales sau nu, deci o mulțime cu n elemente are submulțimi.
Excepții și nuanțe
- Când elementele se pot repeta, formulele de mai sus nu se aplică. Un cod PIN de 4 cifre are de variante (regula produsului), nu , pentru că aceeași cifră poate apărea de mai multe ori.
- Formula clasică a probabilității cere ca toate cazurile să fie la fel de posibile. Pentru o bilă extrasă dintr-o urnă este adevărat; pentru „recesiune sau creștere anul viitor”, nu.
- În logică, o implicație cu ipoteza falsă este adevărată. Sună ciudat, dar este o convenție: promisiunea „dacă vinzi 1.000 de produse, primești un bonus” nu este încălcată de un vânzător care a vândut 800.
Un caz real: loteria 6 din 49
La Loto 6/49, organizat în România de Loteria Română, se extrag 6 numere din 49, iar ordinea extragerii nu contează. Numărul de variante posibile este:
Un bilet cu o singură variantă are deci o șansă de 1 la aproape 14 milioane să nimerească toate cele 6 numere. Cazul arată de ce combinatorica este prima unealtă a oricărei analize de risc: fără să numeri variantele, nu poți judeca dacă un pariu, o investiție sau o decizie merită luată.
Quiz
Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.