Matematici aplicate în economie · Bazele matematicii economice

Șiruri și progresii

Intermediar45 min

Pe această pagină

Ce înveți

  • Recunoști o progresie aritmetică sau geometrică și calculezi termenul general și suma primilor n termeni.
  • Modelezi cu progresii dobânda simplă și compusă, creșterea economică și ratele descrescătoare ale unui credit.
  • Calculezi suma acumulată prin depuneri periodice egale.

Teorie

Multe mărimi economice se schimbă an de an după o regulă fixă: un salariu care crește cu aceeași sumă în fiecare an, un depozit care crește cu același procent, un PIB care crește cu o rată constantă, o rată de credit care scade cu aceeași sumă în fiecare lună. Aceste liste ordonate de valori sunt șiruri, iar cele mai simple și mai des folosite sunt progresiile.

Partea 1. Șiruri

Un șir poate fi dat printr-o formulă a termenului general (de exemplu an=2n+1a_n = 2n + 1) sau printr-o regulă de trecere de la un termen la următorul (de exemplu an+1=an+3a_{n+1} = a_n + 3).

Partea 2. Progresia aritmetică

Termenul general și suma primilor n termeni sunt:

an=a1+(n−1)⋅rSn=(a1+an)⋅n2a_n = a_1 + (n - 1) \cdot r \qquad S_n = \frac{(a_1 + a_n) \cdot n}{2}

Progresia aritmetică descrie creșterea cu aceeași sumă. Exemple economice:

  • dobânda simplă: dacă depui 1.000 de lei cu 5% pe an, dobânda simplă este 50 de lei în fiecare an, iar suma este 1.050, 1.100, 1.150 și așa mai departe;
  • ratele descrescătoare ale unui credit: principalul se rambursează în tranșe egale, dobânda se calculează la soldul rămas, deci rata scade în fiecare lună cu aceeași sumă.

Partea 3. Progresia geometrică

bn=b1⋅qn−1Sn=b1⋅qn−1q−1,q≠1b_n = b_1 \cdot q^{n-1} \qquad S_n = b_1 \cdot \frac{q^n - 1}{q - 1}, \quad q \neq 1

Progresia geometrică descrie creșterea cu același procent: o creștere de p% înseamnă q=1+p100q = 1 + \frac{p}{100}. Exemple economice:

  • dobânda compusă: după n ani, suma este Sn=S0(1+i)nS_n = S_0 (1 + i)^n, unde i este rata anuală a dobânzii;
  • creșterea economică: un PIB care crește cu rata g pe an ajunge, după n ani, la PIBn=PIB0(1+g)nPIB_n = PIB_0 (1 + g)^n;
  • inflația: prețurile cresc în același fel, iar puterea de cumpărare a unei sume scade geometric.

Partea 4. Economisirea periodică

Dacă depui aceeași sumă A la sfârșitul fiecărui an, cu dobânda compusă i, prima depunere stă n − 1 ani, a doua n − 2 ani, iar ultima nu apucă să producă dobândă. Suma acumulată este o sumă de progresie geometrică, cu primul termen A și rația 1+i1 + i:

S=A⋅(1+i)n−1iS = A \cdot \frac{(1 + i)^n - 1}{i}

Video

Introduction to arithmetic sequences | Sequences, series and induction | Precalculus | Khan Academy

de Khan Academy

Se încarcă de pe YouTube

Introduction to arithmetic sequences | Sequences, series and induction | Precalculus | Khan Academy · de Khan Academy · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul este în engleză (common difference = rația, explicit formula = formula termenului general). Urmărește cum se scrie termenul general pornind de la primul termen și de la rație și compară cu formula din Partea 2.

Exemple grafice și instrumente

Primul grafic compară două salarii ipotetice care pornesc de la 1.000 de lei: unul crește cu 200 de lei pe an (progresie aritmetică), celălalt cu 15% pe an (progresie geometrică).

01.0002.0003.0004.000246810Anul (n)Leigeometrică (+15%)aritmetică (+200)anul 6
Exemplu ipotetic. an = 1.000 + 200(n − 1) și bn = 1.000 × 1,15^(n−1). Până în anul 5, progresia aritmetică este în față (1.800 față de 1.749), dar din anul 6 cea geometrică o depășește (2.011 față de 2.000), iar în anul 10 ajunge la 3.518, față de 2.800.
Vezi datele ca tabel
Progresie aritmetică și progresie geometrică
SerieAnul (n)Lei
geometrică (+15%)11.000
geometrică (+15%)21.150
geometrică (+15%)31.322,5
geometrică (+15%)41.520,87
geometrică (+15%)51.749,01
geometrică (+15%)62.011,36
geometrică (+15%)72.313,06
geometrică (+15%)82.660,02
geometrică (+15%)93.059,02
geometrică (+15%)103.517,88
aritmetică (+200)11.000
aritmetică (+200)102.800
anul 662.011,36

Încearcă să calculezi termenii din anul 5 și din anul 6 pentru ambele șiruri și să vezi exact unde se schimbă ordinea. Concluzie: la început, o sumă fixă poate fi mai mare decât un procent, dar creșterea procentuală ajunge întotdeauna în față dacă aștepți destul.

Al doilea grafic arată economisirea periodică: 1.000 de lei depuși la sfârșitul fiecărui an, cu 5% dobândă pe an, comparați cu suma simplă a depunerilor.

08,8517,51026,3153520AnulMii de leiSuma acumulatăDepuneri12,58
Exemplu ipotetic, în mii de lei. După 10 ani, depunerile însumează 10.000 de lei, iar suma acumulată este 12.578 de lei. După 20 de ani, depunerile sunt 20.000 de lei, iar suma acumulată ajunge la 33.066 de lei: dobânda aduce deja mai mult de jumătate din cât ai depus.
Vezi datele ca tabel
Economisire periodică cu dobândă compusă
SerieAnulMii de lei
Suma acumulată00
Suma acumulată22,05
Suma acumulată44,31
Suma acumulată66,8
Suma acumulată89,55
Suma acumulată1012,58
Suma acumulată1215,92
Suma acumulată1419,6
Suma acumulată1623,66
Suma acumulată1828,13
Suma acumulată2033,07
Depuneri00
Depuneri2020
12,581012,58

Încearcă să verifici valoarea din anul 10 cu formula: 1.000×(1,0510−1)/0,05≈1.000×12,5781.000 \times (1{,}05^{10} - 1) / 0{,}05 \approx 1.000 \times 12{,}578. Concluzie: la economisirea periodică, câștigul din dobândă crește tot mai repede, pentru că fiecare an adaugă dobândă la o sumă tot mai mare.

Cu instrumentul de mai jos poți simula singur o economisire cu depuneri lunare: schimbă rata dobânzii, perioada și depunerea și urmărește cât din suma finală vine din dobândă.

Sume
Randament
Se scade din rata anuală.
Inflație
Valoare finală
16.288,95 lei
Total depus
10.000,00 lei
Dobândă câștigată
6.288,95 lei
Valoare reală (după inflație)
16.288,95 lei

Regula lui 72: la 5% pe an, o sumă se dublează în aproximativ 14,4 ani.

  • Depuneri
  • Dobândă cumulată
  • Cu dobândă simplă
Depunerile și dobânda cumulată (arii suprapuse), comparate cu valoarea obținută la dobândă simplă (linie punctată).
Vezi datele ca tabel
Evoluția sumei în timp
AnDepusDobândă cumulatăSoldSold realDobândă simplă
010.000,00 lei0,00 lei10.000,00 lei10.000,00 lei10.000,00 lei
110.000,00 lei500,00 lei10.500,00 lei10.500,00 lei10.500,00 lei
210.000,00 lei1.025,00 lei11.025,00 lei11.025,00 lei11.000,00 lei
310.000,00 lei1.576,25 lei11.576,25 lei11.576,25 lei11.500,00 lei
410.000,00 lei2.155,06 lei12.155,06 lei12.155,06 lei12.000,00 lei
510.000,00 lei2.762,82 lei12.762,82 lei12.762,82 lei12.500,00 lei
610.000,00 lei3.400,96 lei13.400,96 lei13.400,96 lei13.000,00 lei
710.000,00 lei4.071,00 lei14.071,00 lei14.071,00 lei13.500,00 lei
810.000,00 lei4.774,55 lei14.774,55 lei14.774,55 lei14.000,00 lei
910.000,00 lei5.513,28 lei15.513,28 lei15.513,28 lei14.500,00 lei
1010.000,00 lei6.288,95 lei16.288,95 lei16.288,95 lei15.000,00 lei
Tabel pe ani
AnDepusDobândăSoldSold real
010.000,00 lei0,00 lei10.000,00 lei10.000,00 lei
110.000,00 lei500,00 lei10.500,00 lei10.500,00 lei
210.000,00 lei1.025,00 lei11.025,00 lei11.025,00 lei
310.000,00 lei1.576,25 lei11.576,25 lei11.576,25 lei
410.000,00 lei2.155,06 lei12.155,06 lei12.155,06 lei
510.000,00 lei2.762,82 lei12.762,82 lei12.762,82 lei
610.000,00 lei3.400,96 lei13.400,96 lei13.400,96 lei
710.000,00 lei4.071,00 lei14.071,00 lei14.071,00 lei
810.000,00 lei4.774,55 lei14.774,55 lei14.774,55 lei
910.000,00 lei5.513,28 lei15.513,28 lei15.513,28 lei
1010.000,00 lei6.288,95 lei16.288,95 lei16.288,95 lei

Contribuțiile sunt lunare; la capitalizări diferite de cea lunară se folosește rata lunară echivalentă. Dobânda simplă din grafic se calculează fără capitalizare.

Instrument educațional. Nu include impozite, comisioane sau situația ta personală.

Aprofundare

Cum se demonstrează suma progresiei aritmetice

Scrii suma de două ori, o dată în ordine crescătoare și o dată în ordine descrescătoare, și le aduni termen cu termen: 2Sn=(a1+an)+(a2+an−1)+…+(an+a1)2S_n = (a_1 + a_n) + (a_2 + a_{n-1}) + \ldots + (a_n + a_1). Fiecare pereche are aceeași valoare a1+ana_1 + a_n (când un termen crește cu r, celălalt scade cu r), iar perechile sunt n. Deci Sn=(a1+an)⋅n2S_n = \frac{(a_1 + a_n) \cdot n}{2}. Se spune că Gauss a folosit ideea în copilărie ca să adune rapid numerele de la 1 la 100: 50 de perechi cu suma 101, adică 5.050.

Cum se demonstrează suma progresiei geometrice

Înmulțești Sn=b1+b1q+…+b1qn−1S_n = b_1 + b_1 q + \ldots + b_1 q^{n-1} cu q și obții qSn=b1q+…+b1qnq S_n = b_1 q + \ldots + b_1 q^n. Scazi: aproape toți termenii se reduc și rămâne qSn−Sn=b1qn−b1q S_n - S_n = b_1 q^n - b_1, deci Sn=b1qn−1q−1S_n = b_1 \frac{q^n - 1}{q - 1}.

Tot de aici vine rata constantă a unui credit (anuitatea). Dacă împrumuți C pe n luni, cu dobânda lunară i, rata egală este A=C⋅i1−(1+i)−nA = C \cdot \frac{i}{1 - (1 + i)^{-n}}. Pentru creditul din exemplu (12.000 de lei, 1%, 12 luni), rata egală este aproximativ 1.066,19 lei, iar totalul plătit este aproximativ 12.794 de lei, puțin mai mult decât cu ratele descrescătoare (12.780 de lei), pentru că principalul se rambursează mai încet la început.

Excepții și nuanțe

  • Dacă 0<q<10 < q < 1, termenii progresiei geometrice scad (de exemplu, puterea de cumpărare sub inflație), iar suma tuturor termenilor, la infinit, are o valoare finită: S=b11−qS = \frac{b_1}{1 - q}. Multiplicatorul investițiilor, k=11−c′k = \frac{1}{1 - c'}, pe care l-ai întâlnit în cursul „Venitul național și consumul”, este exact o astfel de sumă: 1+c′+c′2+…1 + c' + c'^2 + \ldots
  • O rată de creștere constantă ani la rând este o simplificare. PIB-ul real al unei țări crește în unii ani mai mult, în alții scade (ciclul economic).

Un caz real: Malthus și cele două progresii

În 1798, economistul englez Thomas Robert Malthus a publicat „Eseu asupra principiului populației”. El susținea că populația, lăsată liberă, tinde să crească în progresie geometrică, în timp ce mijloacele de subzistență pot crește cel mult în progresie aritmetică, așa că, mai devreme sau mai târziu, populația ar depăși hrana disponibilă. Progresul tehnic din agricultură a făcut ca producția de hrană să crească mult mai repede decât prevăzuse el, iar natalitatea a scăzut în multe țări pe măsură ce au devenit mai bogate. Argumentul rămâne însă un exemplu clasic al diferenței dintre cele două tipuri de creștere.

Quiz

Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.

1. Care dintre șirurile de mai jos este o progresie geometrică?

Alege o singură variantă.

2. Într-o progresie aritmetică, a1 = 2.500 și r = 150. Cât este a8?

Scrie un număr.

3. Un depozit cu dobândă compusă crește în progresie aritmetică.

Alege o singură variantă.

4. Care este suma numerelor naturale de la 1 la 50?

Scrie un număr.

5. PIB-ul unei țări este 200 de miliarde de euro și crește cu 3% pe an. Cât va fi, aproximativ, peste 2 ani (în miliarde de euro, cu două zecimale)?

Scrie un număr.

miliarde de euro

6. Un credit cu rate descrescătoare are prima rată 1.500 de lei, iar fiecare rată următoare este cu 12 lei mai mică. Ce fel de șir formează ratele?

Alege o singură variantă.

7. Depui 2.000 de lei la sfârșitul fiecărui an, timp de 3 ani, cu o dobândă de 10% pe an. Ce sumă ai la sfârșitul anului 3 (în lei)?

Scrie un număr.

lei

8. Într-o progresie geometrică, b1 = 3 și q = 2. Cât este suma primilor 5 termeni?

Scrie un număr.