Matematici aplicate în economie · Bazele matematicii economice
Șiruri și progresii
Intermediar45 min✓ Terminată
Pe această pagină
Ce înveți
- Recunoști o progresie aritmetică sau geometrică și calculezi termenul general și suma primilor n termeni.
- Modelezi cu progresii dobânda simplă și compusă, creșterea economică și ratele descrescătoare ale unui credit.
- Calculezi suma acumulată prin depuneri periodice egale.
Teorie
Multe mărimi economice se schimbă an de an după o regulă fixă: un salariu care crește cu aceeași sumă în fiecare an, un depozit care crește cu același procent, un PIB care crește cu o rată constantă, o rată de credit care scade cu aceeași sumă în fiecare lună. Aceste liste ordonate de valori sunt șiruri, iar cele mai simple și mai des folosite sunt progresiile.
Partea 1. Șiruri
Un șir poate fi dat printr-o formulă a termenului general (de exemplu ) sau printr-o regulă de trecere de la un termen la următorul (de exemplu ).
Partea 2. Progresia aritmetică
Termenul general și suma primilor n termeni sunt:
Progresia aritmetică descrie creșterea cu aceeași sumă. Exemple economice:
- dobânda simplă: dacă depui 1.000 de lei cu 5% pe an, dobânda simplă este 50 de lei în fiecare an, iar suma este 1.050, 1.100, 1.150 și așa mai departe;
- ratele descrescătoare ale unui credit: principalul se rambursează în tranșe egale, dobânda se calculează la soldul rămas, deci rata scade în fiecare lună cu aceeași sumă.
Partea 3. Progresia geometrică
Progresia geometrică descrie creșterea cu același procent: o creștere de p% înseamnă . Exemple economice:
- dobânda compusă: după n ani, suma este , unde i este rata anuală a dobânzii;
- creșterea economică: un PIB care crește cu rata g pe an ajunge, după n ani, la ;
- inflația: prețurile cresc în același fel, iar puterea de cumpărare a unei sume scade geometric.
Partea 4. Economisirea periodică
Dacă depui aceeași sumă A la sfârșitul fiecărui an, cu dobânda compusă i, prima depunere stă n − 1 ani, a doua n − 2 ani, iar ultima nu apucă să producă dobândă. Suma acumulată este o sumă de progresie geometrică, cu primul termen A și rația :
Video
Introduction to arithmetic sequences | Sequences, series and induction | Precalculus | Khan Academy
de Khan Academy
Se încarcă de pe YouTube
Introduction to arithmetic sequences | Sequences, series and induction | Precalculus | Khan Academy · de Khan Academy · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Clipul este în engleză (common difference = rația, explicit formula = formula termenului general). Urmărește cum se scrie termenul general pornind de la primul termen și de la rație și compară cu formula din Partea 2.
Exemple grafice și instrumente
Primul grafic compară două salarii ipotetice care pornesc de la 1.000 de lei: unul crește cu 200 de lei pe an (progresie aritmetică), celălalt cu 15% pe an (progresie geometrică).
Vezi datele ca tabel
| Serie | Anul (n) | Lei |
|---|---|---|
| geometrică (+15%) | 1 | 1.000 |
| geometrică (+15%) | 2 | 1.150 |
| geometrică (+15%) | 3 | 1.322,5 |
| geometrică (+15%) | 4 | 1.520,87 |
| geometrică (+15%) | 5 | 1.749,01 |
| geometrică (+15%) | 6 | 2.011,36 |
| geometrică (+15%) | 7 | 2.313,06 |
| geometrică (+15%) | 8 | 2.660,02 |
| geometrică (+15%) | 9 | 3.059,02 |
| geometrică (+15%) | 10 | 3.517,88 |
| aritmetică (+200) | 1 | 1.000 |
| aritmetică (+200) | 10 | 2.800 |
| anul 6 | 6 | 2.011,36 |
Încearcă să calculezi termenii din anul 5 și din anul 6 pentru ambele șiruri și să vezi exact unde se schimbă ordinea. Concluzie: la început, o sumă fixă poate fi mai mare decât un procent, dar creșterea procentuală ajunge întotdeauna în față dacă aștepți destul.
Al doilea grafic arată economisirea periodică: 1.000 de lei depuși la sfârșitul fiecărui an, cu 5% dobândă pe an, comparați cu suma simplă a depunerilor.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Anul | Mii de lei |
|---|---|---|
| Suma acumulată | 0 | 0 |
| Suma acumulată | 2 | 2,05 |
| Suma acumulată | 4 | 4,31 |
| Suma acumulată | 6 | 6,8 |
| Suma acumulată | 8 | 9,55 |
| Suma acumulată | 10 | 12,58 |
| Suma acumulată | 12 | 15,92 |
| Suma acumulată | 14 | 19,6 |
| Suma acumulată | 16 | 23,66 |
| Suma acumulată | 18 | 28,13 |
| Suma acumulată | 20 | 33,07 |
| Depuneri | 0 | 0 |
| Depuneri | 20 | 20 |
| 12,58 | 10 | 12,58 |
Încearcă să verifici valoarea din anul 10 cu formula: . Concluzie: la economisirea periodică, câștigul din dobândă crește tot mai repede, pentru că fiecare an adaugă dobândă la o sumă tot mai mare.
Cu instrumentul de mai jos poți simula singur o economisire cu depuneri lunare: schimbă rata dobânzii, perioada și depunerea și urmărește cât din suma finală vine din dobândă.
Regula lui 72: la 5% pe an, o sumă se dublează în aproximativ 14,4 ani.
- Depuneri
- Dobândă cumulată
- Cu dobândă simplă
Vezi datele ca tabel
| An | Depus | Dobândă cumulată | Sold | Sold real | Dobândă simplă |
|---|---|---|---|---|---|
| 0 | 10.000,00 lei | 0,00 lei | 10.000,00 lei | 10.000,00 lei | 10.000,00 lei |
| 1 | 10.000,00 lei | 500,00 lei | 10.500,00 lei | 10.500,00 lei | 10.500,00 lei |
| 2 | 10.000,00 lei | 1.025,00 lei | 11.025,00 lei | 11.025,00 lei | 11.000,00 lei |
| 3 | 10.000,00 lei | 1.576,25 lei | 11.576,25 lei | 11.576,25 lei | 11.500,00 lei |
| 4 | 10.000,00 lei | 2.155,06 lei | 12.155,06 lei | 12.155,06 lei | 12.000,00 lei |
| 5 | 10.000,00 lei | 2.762,82 lei | 12.762,82 lei | 12.762,82 lei | 12.500,00 lei |
| 6 | 10.000,00 lei | 3.400,96 lei | 13.400,96 lei | 13.400,96 lei | 13.000,00 lei |
| 7 | 10.000,00 lei | 4.071,00 lei | 14.071,00 lei | 14.071,00 lei | 13.500,00 lei |
| 8 | 10.000,00 lei | 4.774,55 lei | 14.774,55 lei | 14.774,55 lei | 14.000,00 lei |
| 9 | 10.000,00 lei | 5.513,28 lei | 15.513,28 lei | 15.513,28 lei | 14.500,00 lei |
| 10 | 10.000,00 lei | 6.288,95 lei | 16.288,95 lei | 16.288,95 lei | 15.000,00 lei |
| An | Depus | Dobândă | Sold | Sold real |
|---|---|---|---|---|
| 0 | 10.000,00 lei | 0,00 lei | 10.000,00 lei | 10.000,00 lei |
| 1 | 10.000,00 lei | 500,00 lei | 10.500,00 lei | 10.500,00 lei |
| 2 | 10.000,00 lei | 1.025,00 lei | 11.025,00 lei | 11.025,00 lei |
| 3 | 10.000,00 lei | 1.576,25 lei | 11.576,25 lei | 11.576,25 lei |
| 4 | 10.000,00 lei | 2.155,06 lei | 12.155,06 lei | 12.155,06 lei |
| 5 | 10.000,00 lei | 2.762,82 lei | 12.762,82 lei | 12.762,82 lei |
| 6 | 10.000,00 lei | 3.400,96 lei | 13.400,96 lei | 13.400,96 lei |
| 7 | 10.000,00 lei | 4.071,00 lei | 14.071,00 lei | 14.071,00 lei |
| 8 | 10.000,00 lei | 4.774,55 lei | 14.774,55 lei | 14.774,55 lei |
| 9 | 10.000,00 lei | 5.513,28 lei | 15.513,28 lei | 15.513,28 lei |
| 10 | 10.000,00 lei | 6.288,95 lei | 16.288,95 lei | 16.288,95 lei |
Contribuțiile sunt lunare; la capitalizări diferite de cea lunară se folosește rata lunară echivalentă. Dobânda simplă din grafic se calculează fără capitalizare.
Instrument educațional. Nu include impozite, comisioane sau situația ta personală.
Aprofundare
Cum se demonstrează suma progresiei aritmetice
Scrii suma de două ori, o dată în ordine crescătoare și o dată în ordine descrescătoare, și le aduni termen cu termen: . Fiecare pereche are aceeași valoare (când un termen crește cu r, celălalt scade cu r), iar perechile sunt n. Deci . Se spune că Gauss a folosit ideea în copilărie ca să adune rapid numerele de la 1 la 100: 50 de perechi cu suma 101, adică 5.050.
Cum se demonstrează suma progresiei geometrice
Înmulțești cu q și obții . Scazi: aproape toți termenii se reduc și rămâne , deci .
Tot de aici vine rata constantă a unui credit (anuitatea). Dacă împrumuți C pe n luni, cu dobânda lunară i, rata egală este . Pentru creditul din exemplu (12.000 de lei, 1%, 12 luni), rata egală este aproximativ 1.066,19 lei, iar totalul plătit este aproximativ 12.794 de lei, puțin mai mult decât cu ratele descrescătoare (12.780 de lei), pentru că principalul se rambursează mai încet la început.
Excepții și nuanțe
- Dacă , termenii progresiei geometrice scad (de exemplu, puterea de cumpărare sub inflație), iar suma tuturor termenilor, la infinit, are o valoare finită: . Multiplicatorul investițiilor, , pe care l-ai întâlnit în cursul „Venitul național și consumul”, este exact o astfel de sumă:
- O rată de creștere constantă ani la rând este o simplificare. PIB-ul real al unei țări crește în unii ani mai mult, în alții scade (ciclul economic).
Un caz real: Malthus și cele două progresii
În 1798, economistul englez Thomas Robert Malthus a publicat „Eseu asupra principiului populației”. El susținea că populația, lăsată liberă, tinde să crească în progresie geometrică, în timp ce mijloacele de subzistență pot crește cel mult în progresie aritmetică, așa că, mai devreme sau mai târziu, populația ar depăși hrana disponibilă. Progresul tehnic din agricultură a făcut ca producția de hrană să crească mult mai repede decât prevăzuse el, iar natalitatea a scăzut în multe țări pe măsură ce au devenit mai bogate. Argumentul rămâne însă un exemplu clasic al diferenței dintre cele două tipuri de creștere.
Quiz
Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.