Matematici aplicate în economie · Bazele matematicii economice

Procente, rapoarte și indici

Începător40 min

Pe această pagină

Ce înveți

  • Calculezi procente, scumpiri și reduceri procentuale și deosebești procentele de punctele procentuale.
  • Calculezi indicii prețului, ai cantității vândute și ai încasărilor unei firme și treci de la un indice la o creștere procentuală.
  • Afli cu cât s-a scumpit un coș de cumpărături (inflația) și cât mai poți cumpăra cu banii tăi.

Teorie

Procentele sunt peste tot în viața de zi cu zi: „reducere de 30%”, „cafeaua s-a scumpit cu 10%”, „vânzările magazinului au crescut cu 5%”. Ca să le înțelegi corect, ai nevoie de trei instrumente simple: raportul, procentul și indicele.

Partea 1. Rapoarte și procente

Un raport compară două mărimi prin împărțire. Exemplu ipotetic: dintr-o cafenea au cumpărat ieri 200 de clienți, iar 50 dintre ei au luat și desert. Raportul este 50:200=0,2550 : 200 = 0{,}25, adică un client din patru.

Aproape orice calcul cu procente este una dintre următoarele trei probleme. Toate se rezolvă doar cu o înmulțire și o împărțire.

1. Afli valoarea: cât reprezintă un procent dintr-un număr?

  • Regula: înmulțești procentul cu numărul, apoi împarți la 100.
  • Exemplu: cât este 20% din 350 de lei?
  • Calcul: 20×350:100=7020 \times 350 : 100 = 70, deci 70 de lei.

2. Afli procentul: cât la sută reprezintă un număr din altul?

  • Regula: împarți partea la întreg, apoi înmulțești cu 100.
  • Exemplu: cât la sută reprezintă 70 de lei din 350 de lei?
  • Calcul: 70:350×100=2070 : 350 \times 100 = 20, deci 20%.

3. Afli întregul: din ce sumă provine o valoare dată?

  • Regula: înmulțești valoarea cu 100, apoi împarți la procent.
  • Exemplu: 70 de lei reprezintă 20% dintr-o sumă. Care este suma întreagă?
  • Calcul: 70×100:20=35070 \times 100 : 20 = 350, deci 350 de lei.

Ca să verifici un rezultat, folosește altă regulă pe aceleași numere: dacă 20% din 350 este 70 (regula 1), atunci 70 din 350 trebuie să fie 20% (regula 2).

Partea 2. Scumpiri și reduceri

Când un preț (sau orice altă mărime) trece de la valoarea veche la valoarea nouă, variația procentuală arată cu cât la sută s-a schimbat:

  • Regula: scazi valoarea veche din cea nouă, împarți rezultatul la valoarea veche, apoi înmulțești cu 100.
  • Exemplu: o pereche de adidași costa 200 de lei și acum costă 250 de lei.
  • Calcul: (250−200):200×100=25(250 - 200) : 200 \times 100 = 25, deci s-au scumpit cu 25%.

Scrisă cu simboluri, unde x0x_0 este valoarea veche și x1x_1 cea nouă:

Δ%=x1−x0x0×100\Delta\% = \frac{x_1 - x_0}{x_0} \times 100

Un rezultat pozitiv înseamnă scumpire (creștere), unul negativ, ieftinire (scădere). Împarți întotdeauna la valoarea veche.

O scumpire cu 25% înseamnă înmulțirea prețului cu 1,25, iar o reducere cu 25%, înmulțirea cu 0,75. De aici vine o capcană: dacă un magazin scumpește adidașii cu 25% (de la 200 la 250 de lei) și apoi îi reduce cu 25%, ei nu revin la 200 de lei: 250×0,75=187,50250 \times 0{,}75 = 187{,}50 de lei. Reducerea de 25% se aplică unui preț mai mare. Ca să revină la 200 de lei, ajunge o reducere de 20% (250×0,8=200250 \times 0{,}8 = 200).

Din același motiv, două scumpiri succesive se înmulțesc, nu se adună: dacă o cafea se scumpește de două ori cu 10%, prețul se înmulțește cu 1,1×1,1=1,211{,}1 \times 1{,}1 = 1{,}21, adică a crescut cu 21%, nu cu 20%.

Partea 3. Indici

Un indice compară valoarea de acum a unei mărimi cu valoarea ei dintr-o perioadă de referință, numită perioadă de bază:

  • Regula: împarți valoarea nouă la valoarea veche și înmulțești cu 100.
  • Citirea: 100% înseamnă nicio schimbare, 125% înseamnă o creștere de 25%, iar 90% o scădere de 10%. Pe scurt, creșterea procentuală este indicele minus 100.
I=x1x0×100I = \frac{x_1}{x_0} \times 100

O firmă urmărește de obicei trei indici:

  • indicele prețului (IpI_p): cât s-a schimbat prețul;
  • indicele volumului (IqI_q): cât s-a schimbat cantitatea vândută;
  • indicele valoric (IvI_v): cât s-au schimbat încasările (preț × cantitate). El se obține direct din primii doi: Iv=Ip×Iq:100I_v = I_p \times I_q : 100.

Când vrei să afli cu cât s-a scumpit un coș cu mai multe produse, nu faci media scumpirilor, ci compari cât costă același coș acum și înainte:

  • Regula: calculezi cât ar costa azi cumpărăturile de data trecută, împarți la cât au costat atunci și înmulțești cu 100.

Acesta este indicele prețurilor de tip Laspeyres. Cu simboluri, unde p sunt prețurile și q cantitățile cumpărate în perioada de bază:

Ip=∑p1q0∑p0q0×100I_p = \frac{\sum p_1 q_0}{\sum p_0 q_0} \times 100

Partea 4. Inflația și puterea de cumpărare

Când prețurile produselor pe care le cumperi de obicei cresc, spunem că există inflație. Rata inflației este creșterea procentuală a costului coșului de cumpărături, adică indicele prețurilor minus 100. Statistica oficială calculează un astfel de indice pentru un coș mare de produse și servicii, numit indicele prețurilor de consum (IPC); îl vei studia pe larg la macroeconomie.

Dacă banii tăi cresc mai încet decât prețurile, poți cumpăra mai puțin decât înainte, chiar dacă ai mai mulți bani. Cât poți cumpăra de fapt îți arată indicele „real”:

  • Regula: împarți indicele banilor tăi la indicele prețurilor și înmulțești cu 100.

Video

Percent Change | Percent Increase & Percent Decrease | Practice Included

de Math with Mr. J

Se încarcă de pe YouTube

Percent Change | Percent Increase & Percent Decrease | Practice Included · de Math with Mr. J · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul este în engleză (percent increase = creștere procentuală, percent decrease = scădere procentuală). Urmărește la ce valoare se împarte diferența și compară cu regula din Partea 2.

Exemple grafice

Primul grafic urmărește timp de cinci luni o cafenea ipotetică (luna 0 = 100). Cafeneaua scumpește cafeaua cu 10% în luna 2 și din nou în luna 4, iar clienții cumpără tot mai puține cafele.

0357010514012345LunaIndice (luna 0 = 100)PrețÎncasăriCantitate110 × 95 : 100
Exemplu ipotetic, indici cu baza în luna 0 = 100. Indicele prețului urcă la 110 și apoi la 120, indicele cantității scade până la 88, iar indicele încasărilor este produsul lor împărțit la 100: 110 în luna 2, 104,5 în luna 3, 108 în luna 4 și 105,6 în luna 5.
Vezi datele ca tabel
Prețul, cantitatea vândută și încasările unei cafenele
SerieLunaIndice (luna 0 = 100)
Preț0100
Preț1100
Preț2110
Preț3110
Preț4120
Preț5120
Încasări0100
Încasări1105
Încasări2110
Încasări3104,5
Încasări4108
Încasări5105,6
Cantitate0100
Cantitate1105
Cantitate2100
Cantitate395
Cantitate490
Cantitate588
110 × 95 : 1003104,5

Încearcă să verifici indicele încasărilor din luna 4: 120×90:100=108120 \times 90 : 100 = 108. Concluzie: o scumpire crește încasările doar dacă vânzările scad mai puțin decât crește prețul.

Al doilea grafic arată cu cât trebuie redus un preț ca să revină la valoarea inițială după o scumpire. Linia punctată este „intuiția greșită”: aceeași reducere ca și scumpirea.

05050100100150150200200Scumpirea (%)Reducerea necesară (%)reducerea necesarăaceeași valoare+100% → −50%
După o scumpire de 25%, ajunge o reducere de 20%. După o scumpire de 100% (dublare), ajunge o reducere de 50%. După o scumpire de 200%, ajunge o reducere de 66,7%.
Vezi datele ca tabel
Reducerea necesară pentru a reveni după o scumpire
SerieScumpirea (%)Reducerea necesară (%)
reducerea necesară00
reducerea necesară109,09
reducerea necesară2520
reducerea necesară5033,33
reducerea necesară10050
reducerea necesară15060
reducerea necesară20066,67
aceeași valoare00
aceeași valoare200200
+100% → −50%10050

Încearcă să citești graficul invers: un produs redus cu 50% trebuie scumpit cu 100% ca să revină la prețul inițial. Concluzie: scumpirile și reducerile procentuale nu sunt simetrice, pentru că se calculează față de prețuri diferite.

Aprofundare

De ce se înmulțesc indicii

Dacă prețul cafelei trece de la 8 la 10 lei și apoi la 12 lei, indicele pe toată perioada este 12:8×100=150%12 : 8 \times 100 = 150\%. Același rezultat îl obții înmulțind indicii pe etape: 125%×120%=1,25×1,2=1,5125\% \times 120\% = 1{,}25 \times 1{,}2 = 1{,}5, adică 150%. În general, x2x0=x1x0⋅x2x1\frac{x_2}{x_0} = \frac{x_1}{x_0} \cdot \frac{x_2}{x_1}. Indicii calculați față de aceeași perioadă se numesc indici cu bază fixă, iar cei calculați față de perioada anterioară, indici cu bază în lanț.

Creșterea medie

Dacă vânzările unui magazin cresc cu 5% într-un an și cu 15% în anul următor, creșterea medie nu este 10%. Media corectă se calculează din înmulțire: 1,05×1,15≈1,099\sqrt{1{,}05 \times 1{,}15} \approx 1{,}099, adică aproximativ 9,9% pe an. Diferența pare mică, dar pe perioade lungi și cu creșteri foarte diferite de la un an la altul devine importantă.

O scurtătură și limitele ei

Pentru procente mici, puterea de cumpărare se schimbă cu aproximativ „creșterea banilor minus creșterea prețurilor”. Pentru student, aproximarea dă 5% − 10% = −5%, iar calculul exact −4,5%. Cu procente mari, scurtătura greșește mult, așa că e mai sigur să împarți indicii.

Excepții și nuanțe

  • Indicele Laspeyres poate exagera scumpirea: dacă pizza se scumpește mult, studentul probabil cumpără mai puține pizza și mai multe sandvișuri, dar indicele păstrează coșul vechi.
  • Dacă inflația scade de la 8% la 5%, prețurile nu scad, ci cresc mai încet. Prețurile scad doar când inflația este negativă (deflație).
  • Un indice spune doar cât s-a schimbat o mărime, nu cât de mare este: două cafenele pot avea același indice al încasărilor (110%), deși una încasează de zece ori mai mult decât cealaltă.

Un caz real: coșul de cumpărături al INS

În România, Institutul Național de Statistică publică lunar indicele prețurilor de consum, pe trei mari grupe: mărfuri alimentare, mărfuri nealimentare și servicii. Ponderile produselor din coș provin din Ancheta bugetelor de familie, adică din ce cheltuiesc efectiv gospodăriile, și se actualizează periodic. Ideea este exact cea din exemplul cu studentul, doar că pentru un coș cu sute de produse și servicii, cumpărate de toate gospodăriile din țară.

Quiz

Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.

1. Un produs costa 80 de lei și acum costă 92 de lei. Cu cât la sută s-a scumpit?

Scrie un număr.

%

2. Într-un magazin, ponderea clienților care plătesc cu cardul crește de la 40% la 50%. Care formulare este corectă?

Alege o singură variantă.

3. Prețul unui telefon crește cu 20%, apoi scade cu 20%. Față de prețul inițial, prețul final este:

Alege o singură variantă.

4. O cafenea scumpește cafeaua cu 10% în ianuarie și din nou cu 10% în iunie. Cu cât la sută s-a scumpit cafeaua în total?

Scrie un număr.

%

5. Anul trecut, coșul tău de cumpărături s-a scumpit cu 8%, iar anul acesta cu 3%. Înseamnă că anul acesta cumpărăturile s-au ieftinit.

Alege o singură variantă.

6. O patiserie scumpește croissantele cu 5% (indicele prețului 105%) și vinde cu 10% mai puține (indicele volumului 90%). Cât este indicele încasărilor (în %)?

Scrie un număr.

%

7. Un coș conține 10 kg de mere (4 lei/kg anul trecut, 5 lei/kg anul acesta) și 5 kg de brânză (12 lei/kg anul trecut, 14 lei/kg anul acesta). Cât este indicele Laspeyres al prețurilor (în %)?

Scrie un număr.

%

8. Banii tăi de buzunar cresc cu 8% (indice 108%), iar coșul tău de cumpărături se scumpește cu 12% (indice 112%). Cât este indicele real, adică al cantității pe care o poți cumpăra (în %, cu o zecimală)?

Scrie un număr.

%