Matematici aplicate în economie · Bazele matematicii economice
Procente, rapoarte și indici
Începător40 min✓ Terminată
Pe această pagină
Ce înveți
- Calculezi procente, scumpiri și reduceri procentuale și deosebești procentele de punctele procentuale.
- Calculezi indicii prețului, ai cantității vândute și ai încasărilor unei firme și treci de la un indice la o creștere procentuală.
- Afli cu cât s-a scumpit un coș de cumpărături (inflația) și cât mai poți cumpăra cu banii tăi.
Teorie
Procentele sunt peste tot în viața de zi cu zi: „reducere de 30%”, „cafeaua s-a scumpit cu 10%”, „vânzările magazinului au crescut cu 5%”. Ca să le înțelegi corect, ai nevoie de trei instrumente simple: raportul, procentul și indicele.
Partea 1. Rapoarte și procente
Un raport compară două mărimi prin împărțire. Exemplu ipotetic: dintr-o cafenea au cumpărat ieri 200 de clienți, iar 50 dintre ei au luat și desert. Raportul este , adică un client din patru.
Aproape orice calcul cu procente este una dintre următoarele trei probleme. Toate se rezolvă doar cu o înmulțire și o împărțire.
1. Afli valoarea: cât reprezintă un procent dintr-un număr?
- Regula: înmulțești procentul cu numărul, apoi împarți la 100.
- Exemplu: cât este 20% din 350 de lei?
- Calcul: , deci 70 de lei.
2. Afli procentul: cât la sută reprezintă un număr din altul?
- Regula: împarți partea la întreg, apoi înmulțești cu 100.
- Exemplu: cât la sută reprezintă 70 de lei din 350 de lei?
- Calcul: , deci 20%.
3. Afli întregul: din ce sumă provine o valoare dată?
- Regula: înmulțești valoarea cu 100, apoi împarți la procent.
- Exemplu: 70 de lei reprezintă 20% dintr-o sumă. Care este suma întreagă?
- Calcul: , deci 350 de lei.
Ca să verifici un rezultat, folosește altă regulă pe aceleași numere: dacă 20% din 350 este 70 (regula 1), atunci 70 din 350 trebuie să fie 20% (regula 2).
Partea 2. Scumpiri și reduceri
Când un preț (sau orice altă mărime) trece de la valoarea veche la valoarea nouă, variația procentuală arată cu cât la sută s-a schimbat:
- Regula: scazi valoarea veche din cea nouă, împarți rezultatul la valoarea veche, apoi înmulțești cu 100.
- Exemplu: o pereche de adidași costa 200 de lei și acum costă 250 de lei.
- Calcul: , deci s-au scumpit cu 25%.
Scrisă cu simboluri, unde este valoarea veche și cea nouă:
Un rezultat pozitiv înseamnă scumpire (creștere), unul negativ, ieftinire (scădere). Împarți întotdeauna la valoarea veche.
O scumpire cu 25% înseamnă înmulțirea prețului cu 1,25, iar o reducere cu 25%, înmulțirea cu 0,75. De aici vine o capcană: dacă un magazin scumpește adidașii cu 25% (de la 200 la 250 de lei) și apoi îi reduce cu 25%, ei nu revin la 200 de lei: de lei. Reducerea de 25% se aplică unui preț mai mare. Ca să revină la 200 de lei, ajunge o reducere de 20% ().
Din același motiv, două scumpiri succesive se înmulțesc, nu se adună: dacă o cafea se scumpește de două ori cu 10%, prețul se înmulțește cu , adică a crescut cu 21%, nu cu 20%.
Partea 3. Indici
Un indice compară valoarea de acum a unei mărimi cu valoarea ei dintr-o perioadă de referință, numită perioadă de bază:
- Regula: împarți valoarea nouă la valoarea veche și înmulțești cu 100.
- Citirea: 100% înseamnă nicio schimbare, 125% înseamnă o creștere de 25%, iar 90% o scădere de 10%. Pe scurt, creșterea procentuală este indicele minus 100.
O firmă urmărește de obicei trei indici:
- indicele prețului (): cât s-a schimbat prețul;
- indicele volumului (): cât s-a schimbat cantitatea vândută;
- indicele valoric (): cât s-au schimbat încasările (preț × cantitate). El se obține direct din primii doi: .
Când vrei să afli cu cât s-a scumpit un coș cu mai multe produse, nu faci media scumpirilor, ci compari cât costă același coș acum și înainte:
- Regula: calculezi cât ar costa azi cumpărăturile de data trecută, împarți la cât au costat atunci și înmulțești cu 100.
Acesta este indicele prețurilor de tip Laspeyres. Cu simboluri, unde p sunt prețurile și q cantitățile cumpărate în perioada de bază:
Partea 4. Inflația și puterea de cumpărare
Când prețurile produselor pe care le cumperi de obicei cresc, spunem că există inflație. Rata inflației este creșterea procentuală a costului coșului de cumpărături, adică indicele prețurilor minus 100. Statistica oficială calculează un astfel de indice pentru un coș mare de produse și servicii, numit indicele prețurilor de consum (IPC); îl vei studia pe larg la macroeconomie.
Dacă banii tăi cresc mai încet decât prețurile, poți cumpăra mai puțin decât înainte, chiar dacă ai mai mulți bani. Cât poți cumpăra de fapt îți arată indicele „real”:
- Regula: împarți indicele banilor tăi la indicele prețurilor și înmulțești cu 100.
Video
Percent Change | Percent Increase & Percent Decrease | Practice Included
de Math with Mr. J
Se încarcă de pe YouTube
Percent Change | Percent Increase & Percent Decrease | Practice Included · de Math with Mr. J · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Clipul este în engleză (percent increase = creștere procentuală, percent decrease = scădere procentuală). Urmărește la ce valoare se împarte diferența și compară cu regula din Partea 2.
Exemple grafice
Primul grafic urmărește timp de cinci luni o cafenea ipotetică (luna 0 = 100). Cafeneaua scumpește cafeaua cu 10% în luna 2 și din nou în luna 4, iar clienții cumpără tot mai puține cafele.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Luna | Indice (luna 0 = 100) |
|---|---|---|
| Preț | 0 | 100 |
| Preț | 1 | 100 |
| Preț | 2 | 110 |
| Preț | 3 | 110 |
| Preț | 4 | 120 |
| Preț | 5 | 120 |
| Încasări | 0 | 100 |
| Încasări | 1 | 105 |
| Încasări | 2 | 110 |
| Încasări | 3 | 104,5 |
| Încasări | 4 | 108 |
| Încasări | 5 | 105,6 |
| Cantitate | 0 | 100 |
| Cantitate | 1 | 105 |
| Cantitate | 2 | 100 |
| Cantitate | 3 | 95 |
| Cantitate | 4 | 90 |
| Cantitate | 5 | 88 |
| 110 × 95 : 100 | 3 | 104,5 |
Încearcă să verifici indicele încasărilor din luna 4: . Concluzie: o scumpire crește încasările doar dacă vânzările scad mai puțin decât crește prețul.
Al doilea grafic arată cu cât trebuie redus un preț ca să revină la valoarea inițială după o scumpire. Linia punctată este „intuiția greșită”: aceeași reducere ca și scumpirea.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Scumpirea (%) | Reducerea necesară (%) |
|---|---|---|
| reducerea necesară | 0 | 0 |
| reducerea necesară | 10 | 9,09 |
| reducerea necesară | 25 | 20 |
| reducerea necesară | 50 | 33,33 |
| reducerea necesară | 100 | 50 |
| reducerea necesară | 150 | 60 |
| reducerea necesară | 200 | 66,67 |
| aceeași valoare | 0 | 0 |
| aceeași valoare | 200 | 200 |
| +100% → −50% | 100 | 50 |
Încearcă să citești graficul invers: un produs redus cu 50% trebuie scumpit cu 100% ca să revină la prețul inițial. Concluzie: scumpirile și reducerile procentuale nu sunt simetrice, pentru că se calculează față de prețuri diferite.
Aprofundare
De ce se înmulțesc indicii
Dacă prețul cafelei trece de la 8 la 10 lei și apoi la 12 lei, indicele pe toată perioada este . Același rezultat îl obții înmulțind indicii pe etape: , adică 150%. În general, . Indicii calculați față de aceeași perioadă se numesc indici cu bază fixă, iar cei calculați față de perioada anterioară, indici cu bază în lanț.
Creșterea medie
Dacă vânzările unui magazin cresc cu 5% într-un an și cu 15% în anul următor, creșterea medie nu este 10%. Media corectă se calculează din înmulțire: , adică aproximativ 9,9% pe an. Diferența pare mică, dar pe perioade lungi și cu creșteri foarte diferite de la un an la altul devine importantă.
O scurtătură și limitele ei
Pentru procente mici, puterea de cumpărare se schimbă cu aproximativ „creșterea banilor minus creșterea prețurilor”. Pentru student, aproximarea dă 5% − 10% = −5%, iar calculul exact −4,5%. Cu procente mari, scurtătura greșește mult, așa că e mai sigur să împarți indicii.
Excepții și nuanțe
- Indicele Laspeyres poate exagera scumpirea: dacă pizza se scumpește mult, studentul probabil cumpără mai puține pizza și mai multe sandvișuri, dar indicele păstrează coșul vechi.
- Dacă inflația scade de la 8% la 5%, prețurile nu scad, ci cresc mai încet. Prețurile scad doar când inflația este negativă (deflație).
- Un indice spune doar cât s-a schimbat o mărime, nu cât de mare este: două cafenele pot avea același indice al încasărilor (110%), deși una încasează de zece ori mai mult decât cealaltă.
Un caz real: coșul de cumpărături al INS
În România, Institutul Național de Statistică publică lunar indicele prețurilor de consum, pe trei mari grupe: mărfuri alimentare, mărfuri nealimentare și servicii. Ponderile produselor din coș provin din Ancheta bugetelor de familie, adică din ce cheltuiesc efectiv gospodăriile, și se actualizează periodic. Ideea este exact cea din exemplul cu studentul, doar că pentru un coș cu sute de produse și servicii, cumpărate de toate gospodăriile din țară.
Quiz
Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.