Matematici aplicate în economie · Analiză matematică

Elasticitate

Intermediar55 min

Pe această pagină

Ce înveți

  • Calculezi elasticitatea punctuală a unei funcții cu formula „derivata × variabila : funcția”.
  • Calculezi și interpretezi elasticitatea cererii față de preț, față de venit și elasticitatea încrucișată.
  • Explici cum se schimbă venitul firmei când crește prețul, în funcție de elasticitate, și găsești prețul care maximizează venitul.

Teorie

În cursul de microeconomie ai calculat elasticitatea cererii din două situații: prețul a crescut cu atât la sută, cantitatea a scăzut cu atât la sută. Când cererea este dată printr-o formulă, poți calcula elasticitatea în fiecare punct al curbei, cu ajutorul derivatei. Rezultatul îi spune unei firme ceva foarte practic: dacă scumpește produsul, câștigă mai mult sau mai puțin?

Partea 1. Elasticitatea punctuală

În cuvinte: derivata, înmulțită cu variabila și împărțită la funcție. Formula vine din definiția cu procente, E=Δ%y:Δ%x=Δy/yΔx/x=ΔyΔx⋅xyE = \Delta\%y : \Delta\%x = \frac{\Delta y / y}{\Delta x / x} = \frac{\Delta y}{\Delta x} \cdot \frac{x}{y}, în care raportul ΔyΔx\frac{\Delta y}{\Delta x} devine derivata când schimbarea este foarte mică.

Două cazuri care apar des:

  • funcția putere y=A⋅xky = A \cdot x^k are elasticitatea constantă, egală cu exponentul: E=k⋅Axk−1⋅xAxk=kE = k \cdot A x^{k-1} \cdot \frac{x}{A x^k} = k;
  • funcția liniară y=a+bxy = a + bx are elasticitatea bxa+bx\frac{bx}{a + bx}, care se schimbă de la un punct la altul, deși panta este aceeași.

Interpretarea cu procente funcționează pentru schimbări mici: o elasticitate de 2 înseamnă „la +1% din x, aproximativ +2% din y”.

Partea 2. Elasticitatea cererii față de preț

Păstrăm convenția din manual: elasticitatea cererii în funcție de preț se scrie cu semnul minus în față, ca să iasă un număr pozitiv.

Ec=−Δ%QΔ%Pși, ıˆn forma˘ punctuala˘,Ec=−Q′(P)⋅PQE_c = -\frac{\Delta\% Q}{\Delta\% P} \qquad \text{și, în formă punctuală,} \qquad E_c = -Q'(P) \cdot \frac{P}{Q}
  • Ec>1E_c > 1: cerere elastică (cantitatea reacționează mai mult decât prețul);
  • Ec=1E_c = 1: elasticitate unitară;
  • Ec<1E_c < 1: cerere inelastică; Ec=0E_c = 0: perfect inelastică.

Cererea liniară Q=a−bPQ = a - bP are elasticitatea Ec=bPa−bPE_c = \frac{bP}{a - bP}. Ea este 0 la prețul 0, crește odată cu prețul și devine infinită la prețul maxim a:ba : b, unde cantitatea este 0. Elasticitatea este exact 1 la mijlocul dreptei, adică la prețul P=a2bP = \frac{a}{2b} (la cafenea, 200:40=5200 : 40 = 5 lei). Deasupra mijlocului cererea este elastică, dedesubt inelastică.

Cererea cu elasticitate constantă Q=A⋅P−kQ = A \cdot P^{-k} are Ec=kE_c = k la orice preț, de aceea este folosită des în studiile empirice.

Partea 3. Elasticitatea și venitul firmei

Venitul total este Vt=P⋅QV_t = P \cdot Q. Dacă îl derivezi în raport cu prețul (regula produsului) și scoți Q factor comun, obții:

dVtdP=Q+P⋅Q′(P)=Q⋅(1−Ec)\frac{dV_t}{dP} = Q + P \cdot Q'(P) = Q \cdot (1 - E_c)

Formula spune direct ce se întâmplă când scumpești produsul:

  • dacă cererea este inelastică (Ec<1E_c < 1), paranteza este pozitivă: o scumpire crește venitul;
  • dacă cererea este elastică (Ec>1E_c > 1), paranteza este negativă: o scumpire scade venitul;
  • venitul este maxim acolo unde Ec=1E_c = 1.

La cafenea: la 4 lei venitul este 4×120=4804 \times 120 = 480 de lei, la 5 lei este 5×100=5005 \times 100 = 500 de lei (maximul), iar la 6 lei scade la 6×80=4806 \times 80 = 480 de lei.

Aceeași legătură, scrisă cu venitul marginal în funcție de cantitate, se numește formula Amoroso–Robinson:

Vmg=P⋅(1−1Ec)V_{mg} = P \cdot \left(1 - \frac{1}{E_c}\right)

Venitul marginal este pozitiv doar unde cererea este elastică. De aceea o firmă care maximizează profitul (Vmg=Cmg>0V_{mg} = C_{mg} > 0) alege mereu un preț din partea elastică a cererii.

Partea 4. Elasticitatea față de venit și elasticitatea încrucișată

Elasticitatea cererii în funcție de venit arată cu câte procente se schimbă cantitatea cerută când venitul V crește cu 1%:

Ev=Δ%QΔ%V=Q′(V)⋅VQE_v = \frac{\Delta\% Q}{\Delta\% V} = Q'(V) \cdot \frac{V}{Q}
  • Ev<0E_v < 0: bun inferior (se cumpără mai puțin când venitul crește);
  • 0<Ev<10 < E_v < 1: bun normal de necesitate (cantitatea crește, dar mai încet decât venitul);
  • Ev>1E_v > 1: bun de lux (cantitatea crește mai repede decât venitul).

Exemplu ipotetic: un student cu bursa lunară V cumpără Q=2VQ = 2\sqrt{V} cafele la pachet pe lună. Funcția este o putere cu exponentul 0,5, deci Ev=0,5E_v = 0{,}5: la o bursă mai mare cu 10%, cumpără cu aproximativ 5% mai multe cafele. Cafeaua este, pentru el, un bun normal de necesitate.

Elasticitatea încrucișată arată cum reacționează cererea pentru bunul x când se schimbă prețul altui bun, y:

Exy=Δ%QxΔ%Py=Qx′(Py)⋅PyQxE_{xy} = \frac{\Delta\% Q_x}{\Delta\% P_y} = Q_x'(P_y) \cdot \frac{P_y}{Q_x}
  • Exy>0E_{xy} > 0: bunuri substituibile (scumpirea lui y mută cumpărătorii spre x);
  • Exy<0E_{xy} < 0: bunuri complementare (se consumă împreună, deci scad împreună);
  • Exy=0E_{xy} = 0: bunuri independente.

Exemplu ipotetic: la aceeași cafenea, cererea de ceai este Qceai=50+10PcafeaQ_{ceai} = 50 + 10 P_{cafea}. La o cafea de 5 lei, se vând 50+50=10050 + 50 = 100 de ceaiuri, iar Exy=10×5:100=0,5>0E_{xy} = 10 \times 5 : 100 = 0{,}5 > 0: ceaiul și cafeaua sunt substituibile.

Elasticitatea ofertei se calculează la fel, fără semnul minus: Eo=Qo′(P)⋅PQoE_o = Q_o'(P) \cdot \frac{P}{Q_o}.

Video

How to calculate price elasticity of demand given a demand function

de Econ Examples

Se încarcă de pe YouTube

How to calculate price elasticity of demand given a demand function · de Econ Examples · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul este în engleză. Urmărește cum se calculează elasticitatea dintr-o funcție a cererii, cu derivata și raportul P/Q, și compară cu exemplul cafenelei din Partea 2.

Price Elasticity of Demand (Applied Calculus, Sec 3.4 part 3)

de The Price is Mike

Se încarcă de pe YouTube

Price Elasticity of Demand (Applied Calculus, Sec 3.4 part 3) · de The Price is Mike · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul este în engleză (revenue = venit). Urmărește legătura dintre elasticitate și creșterea sau scăderea venitului la o scumpire, descrisă în Partea 3.

Exemple grafice

Primul grafic arată cererea de cafea, cu prețul pe axa verticală, ca în manualele de economie. Elasticitatea este diferită în fiecare punct, deși dreapta are aceeași pantă.

02,557,510255075100125150175200Cafele pe zi (Q)Preț (lei)cererea: Q = 200 − 20PEc = 1,5 (elastică)Ec = 1Ec = 0,67 (inelastică)
Pe dreapta Q = 200 − 20P, elasticitatea este 0,67 la 4 lei, 1 la 5 lei (mijlocul dreptei) și 1,5 la 6 lei. Deasupra mijlocului cererea este elastică, dedesubt inelastică.
Vezi datele ca tabel
Elasticitatea de-a lungul unei cereri liniare
SerieCafele pe zi (Q)Preț (lei)
cererea: Q = 200 − 20P010
cererea: Q = 200 − 20P2000
Ec = 1,5 (elastică)806
Ec = 11005
Ec = 0,67 (inelastică)1204

Încearcă să calculezi elasticitatea la 8 lei: Q=40Q = 40, iar Ec=20×8:40=4E_c = 20 \times 8 : 40 = 4. Concluzie: aceeași scădere de 20 de cafele la un leu în plus înseamnă un procent mic când se vând multe cafele și unul mare când se vând puține.

Al doilea grafic arată venitul cafenelei în funcție de preț.

015030045060012345678910Preț (lei)Venit pe zi (lei)venit totalEc = 1: venit maxim 500 lei
Venitul P × (200 − 20P) crește până la 5 lei, unde atinge 500 de lei, apoi scade. Sub 5 lei cererea este inelastică și scumpirea aduce bani în plus; peste 5 lei cererea este elastică și scumpirea pierde clienți prea mulți.
Vezi datele ca tabel
Venitul cafenelei în funcție de preț
SeriePreț (lei)Venit pe zi (lei)
venit total00
venit total1180
venit total2320
venit total3420
venit total4480
venit total5500
venit total6480
venit total7420
venit total8320
venit total9180
venit total100
Ec = 1: venit maxim 500 lei5500

Încearcă să compari prețurile de 3 și 7 lei: venitul este 420 de lei în ambele cazuri, dar la 7 lei se vând doar 60 de cafele, nu 140. Concluzie: același venit se poate obține cu mai puține produse vândute, de aceea firmele se uită și la costuri, nu doar la venit.

Aprofundare

Elasticitatea ca derivată a logaritmilor

O scriere echivalentă, folosită în econometrie, este E=dln⁡ydln⁡xE = \frac{d \ln y}{d \ln x}: elasticitatea este panta funcției când ambele axe sunt în logaritmi. De aceea, într-o regresie de forma ln⁡Q=c+kln⁡P\ln Q = c + k \ln P, coeficientul k este direct elasticitatea. Tot de aici vine o regulă utilă: elasticitatea unui produs este suma elasticităților, iar elasticitatea unui cât este diferența lor. De exemplu, venitul Vt=P⋅QV_t = P \cdot Q are, în raport cu prețul, elasticitatea 1−Ec1 - E_c.

Elasticitatea și prețul unei firme cu putere de piață

Din Vmg=P(1−1/Ec)V_{mg} = P(1 - 1/E_c) și regula Vmg=CmgV_{mg} = C_{mg} rezultă regula lui Lerner:

P−CmgP=1Ec\frac{P - C_{mg}}{P} = \frac{1}{E_c}

Adaosul peste costul marginal, ca procent din preț, este cu atât mai mare cu cât cererea este mai puțin elastică. Dacă o cafenea are Ec=2E_c = 2 și costul marginal al unei cafele este 3 lei, prețul care maximizează profitul este 6 lei (adaosul este jumătate din preț).

Excepții și nuanțe

  • Elasticitatea punctuală este exactă doar pentru schimbări mici. Pentru o scumpire de la 4 la 6 lei se folosește formula de arc, cu media celor două prețuri și a celor două cantități la numitor.
  • Elasticitatea depinde de perioadă: pe termen scurt, oamenii schimbă greu obiceiurile (cerere mai inelastică), pe termen lung găsesc înlocuitori.
  • Același bun poate fi de lux pentru un student și de necesitate pentru un salariat cu venit mare: elasticitatea față de venit se schimbă cu nivelul venitului.

Un caz real: Alfred Marshall

Termenul „elasticitate” a fost introdus în economie de Alfred Marshall, în „Principiile economiei” (1890). Marshall a dat și o metodă geometrică de a citi elasticitatea direct pe graficul cererii: pe o dreaptă, elasticitatea într-un punct este raportul dintre lungimea segmentului de sub punct și lungimea segmentului de deasupra lui. La mijlocul dreptei cele două segmente sunt egale, de aceea acolo elasticitatea este 1, exact ca în exemplul cafenelei.

Quiz

Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.

1. Cum se calculează elasticitatea punctuală a funcției y = f(x) în raport cu x?

Alege o singură variantă.

2. Cererea este Q = 200 − 20P. Cât este elasticitatea cererii în funcție de preț (Ec, cu semnul minus în față) la P = 6?

Scrie un număr.

3. Cererea pentru un produs are Ec = 0,6. Ce se întâmplă cu venitul firmei dacă scumpește produsul cu puțin?

Alege o singură variantă.

4. Pentru cererea liniară Q = 300 − 30P, la ce preț este venitul firmei maxim?

Scrie un număr.

lei

5. Cererea are forma Q = 50 · P^(−2). Cât este elasticitatea ei la prețul de 4 lei?

Alege o singură variantă.

6. Elasticitatea cererii în funcție de venit pentru un bun este −0,3. Ce fel de bun este?

Alege o singură variantă.

7. Cererea de ceai este Q = 50 + 10 · Pcafea. Cât este elasticitatea încrucișată la un preț al cafelei de 5 lei?

Scrie un număr.

8. O firmă are Ec = 2, iar costul marginal este 3 lei. Ce preț maximizează profitul, după regula lui Lerner (P − Cmg) / P = 1 / Ec?

Scrie un număr.

lei