Matematici aplicate în economie · Analiză matematică

Integrale și aplicații economice

Avansat65 min

Pe această pagină

Ce înveți

  • Calculezi primitive și integrale definite cu tabelul integralelor uzuale și formula Leibniz–Newton.
  • Reconstitui costul total sau venitul total din mărimile marginale și calculezi surplusul consumatorului și al producătorului.
  • Calculezi valori cumulate în timp și valoarea actualizată a unui flux continuu de venituri.

Teorie

Derivata a trecut de la o mărime totală la una marginală: din costul total ai obținut costul unei unități în plus. Integrala face drumul invers: din costul marginal reconstituie costul total, din vânzările zilnice obține vânzările pe o lună, iar din curba cererii măsoară cât câștigă cumpărătorii din faptul că plătesc mai puțin decât ar fi fost dispuși. Geometric, integrala este o arie sub un grafic.

Partea 1. Primitive și integrala nedefinită

Tabelul integralelor uzuale se obține citind invers tabelul derivatelor:

FuncțiaIntegrala nedefinită
xnx^n (n ≠ −1)xn+1n+1+C\frac{x^{n+1}}{n + 1} + C
1x\frac{1}{x}ln⁡∣x∣+C\ln \lvert x \rvert + C
exe^xex+Ce^x + C
ekxe^{kx} (k ≠ 0)1kekx+C\frac{1}{k} e^{kx} + C
axa^xaxln⁡a+C\frac{a^x}{\ln a} + C
12x\frac{1}{2\sqrt{x}}x+C\sqrt{x} + C

Reguli de calcul:

  • liniaritatea: ∫(f±g) dx=∫f dx±∫g dx\int (f \pm g)\,dx = \int f\,dx \pm \int g\,dx și ∫c⋅f dx=c∫f dx\int c \cdot f\,dx = c \int f\,dx;
  • integrarea prin părți: ∫u⋅v′ dx=u⋅v−∫u′⋅v dx\int u \cdot v'\,dx = u \cdot v - \int u' \cdot v\,dx (folosită, de exemplu, la ∫xex dx=xex−ex+C\int x e^{x}\,dx = x e^x - e^x + C);
  • schimbarea de variabilă: dacă u=g(x)u = g(x), atunci ∫f(g(x))g′(x) dx=∫f(u) du\int f(g(x)) g'(x)\,dx = \int f(u)\,du.

Exemplu pas cu pas: ∫(0,02Q+2) dQ=0,02⋅Q22+2Q+C=0,01Q2+2Q+C\int (0{,}02Q + 2)\,dQ = 0{,}02 \cdot \frac{Q^2}{2} + 2Q + C = 0{,}01Q^2 + 2Q + C. Verificare: derivata rezultatului este 0,02Q+20{,}02Q + 2.

Partea 2. Integrala definită

Proprietăți utile:

  • ∫abc dx=c(b−a)\int_a^b c\,dx = c(b - a) (aria unui dreptunghi);
  • ∫abf dx=∫acf dx+∫cbf dx\int_a^b f\,dx = \int_a^c f\,dx + \int_c^b f\,dx (aria se poate împărți în bucăți);
  • dacă f≥gf \ge g pe [a,b][a, b], atunci ∫ab(f−g) dx\int_a^b (f - g)\,dx este aria dintre cele două grafice;
  • valoarea medie a lui f pe [a,b][a, b] este fˉ=1b−a∫abf(x) dx\bar{f} = \frac{1}{b - a} \int_a^b f(x)\,dx.

Aria are semn: unde f este negativă, integrala scade. De aceea, pentru o arie „adevărată” între grafic și axă, se integrează separat pe porțiunile cu semn constant.

Partea 3. De la marginal la total

Dacă știi o mărime marginală, mărimea totală este integrala ei, plus valoarea de pornire:

Ct(Q)=Cf+∫0QCmg(q) dq,Vt(Q)=∫0QVmg(q) dqC_t(Q) = C_f + \int_0^Q C_{mg}(q)\,dq, \qquad V_t(Q) = \int_0^Q V_{mg}(q)\,dq

iar variația mărimii totale când producția trece de la Q1Q_1 la Q2Q_2 este integrala definită a mărimii marginale:

Ct(Q2)−Ct(Q1)=∫Q1Q2Cmg(Q) dQC_t(Q_2) - C_t(Q_1) = \int_{Q_1}^{Q_2} C_{mg}(Q)\,dQ

Exemplu ipotetic, brutăria din lecția „Derivate și analiză marginală”: costul marginal este Cmg(Q)=0,02Q+2C_{mg}(Q) = 0{,}02Q + 2, iar costul fix 300 de lei.

  • Costul total: Ct(Q)=300+0,01Q2+2QC_t(Q) = 300 + 0{,}01Q^2 + 2Q, aceeași funcție de la care pornisem.
  • Cât costă să treacă de la 100 la 200 de pâini pe zi: ∫100200(0,02Q+2) dQ=[0,01Q2+2Q]100200=(400+400)−(100+200)=500\int_{100}^{200} (0{,}02Q + 2)\,dQ = \big[0{,}01Q^2 + 2Q\big]_{100}^{200} = (400 + 400) - (100 + 200) = 500 de lei.

Partea 4. Surplusul consumatorului și al producătorului

Curba cererii Pd(Q)P_d(Q) arată cât ar fi dispus să plătească cumpărătorul pentru fiecare unitate; curba ofertei Po(Q)P_o(Q), cu cât ar accepta producătorul să vândă. La echilibru, toți plătesc același preț P∗P^* pentru cantitatea Q∗Q^*.

Geometric, ScS_c este aria dintre curba cererii și dreapta prețului, iar SpS_p aria dintre dreapta prețului și curba ofertei. Suma lor este surplusul total, câștigul pieței ca întreg.

Exemplu ipotetic: piața cafelei la pachet dintr-un campus, cu cererea Pd=18−0,001Q2P_d = 18 - 0{,}001Q^2 și oferta Po=2+0,06QP_o = 2 + 0{,}06Q (Q cafele pe zi, P lei).

  • Echilibrul: 18−0,001Q2=2+0,06Q18 - 0{,}001Q^2 = 2 + 0{,}06Q, adică Q2+60Q−16 000=0Q^2 + 60Q - 16\,000 = 0. Rădăcina pozitivă este Q∗=100Q^* = 100, iar prețul P∗=2+6=8P^* = 2 + 6 = 8 lei.
  • Suma pe care ar fi plătit-o cumpărătorii: ∫0100(18−0,001Q2) dQ=1800−0,001×10033≈1800−333,33=1466,67\int_0^{100} (18 - 0{,}001Q^2)\,dQ = 1800 - 0{,}001 \times \frac{100^3}{3} \approx 1800 - 333{,}33 = 1466{,}67 lei. Au plătit 8×100=8008 \times 100 = 800 de lei, deci Sc≈666,67S_c \approx 666{,}67 lei pe zi.
  • Suma minimă cerută de vânzători: ∫0100(2+0,06Q) dQ=200+0,03×10 000=500\int_0^{100} (2 + 0{,}06Q)\,dQ = 200 + 0{,}03 \times 10\,000 = 500 de lei. Au încasat 800, deci Sp=300S_p = 300 de lei pe zi.
  • Surplusul total este aproximativ 966,67966{,}67 lei pe zi.

Partea 5. Valori cumulate în timp

Când o mărime este un flux (lei pe zi, bucăți pe lună), totalul acumulat într-o perioadă este integrala fluxului:

Total(0,T)=∫0Tf(t) dt\text{Total}(0, T) = \int_0^T f(t)\,dt

Exemplu ipotetic: vânzările zilnice ale unui magazin nou cresc după formula v(t)=200+4tv(t) = 200 + 4t lei pe zi, unde t este numărul de zile de la deschidere. În primele 30 de zile, vânzările totale sunt ∫030(200+4t) dt=200×30+2×302=6000+1800=7800\int_0^{30} (200 + 4t)\,dt = 200 \times 30 + 2 \times 30^2 = 6000 + 1800 = 7800 de lei, iar vânzările medii sunt 7800:30=2607800 : 30 = 260 de lei pe zi.

Valoarea actualizată a unui flux continuu. Un leu primit peste t ani valorează azi e−rte^{-rt} lei (capitalizarea continuă din lecția „Limite și continuitate”, citită invers). Un flux de R lei pe an, primit continuu timp de T ani, are valoarea actualizată:

VA=∫0TR e−rt dt=Rr(1−e−rT)VA = \int_0^T R \, e^{-rt}\,dt = \frac{R}{r}\left(1 - e^{-rT}\right)

Exemplu ipotetic: un spațiu comercial adus în chirie aduce 12 000 de lei pe an, timp de 5 ani, iar dobânda este de 10% pe an. VA=12 000:0,1×(1−e−0,5)≈120 000×0,3935≈47 216VA = 12\,000 : 0{,}1 \times (1 - e^{-0{,}5}) \approx 120\,000 \times 0{,}3935 \approx 47\,216 lei, mult sub suma nominală de 60 000 de lei. Pentru un flux fără sfârșit (T→∞T \to \infty), VA=R/r=120 000VA = R / r = 120\,000 de lei.

Video

Integration and the fundamental theorem of calculus | Chapter 8, Essence of calculus

de 3Blue1Brown

Se încarcă de pe YouTube

Integration and the fundamental theorem of calculus | Chapter 8, Essence of calculus · de 3Blue1Brown · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul este în engleză și arată vizual de ce aria de sub un grafic se calculează cu o primitivă. Urmărește legătura dintre „suma multor dreptunghiuri subțiri” și formula Leibniz–Newton din Partea 2.

Consumer and Producer Surplus (KristaKingMath)

de Krista King

Se încarcă de pe YouTube

Consumer and Producer Surplus (KristaKingMath) · de Krista King · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul este în engleză. Urmărește cum se găsește echilibrul și cum se scrie fiecare surplus ca integrală, apoi refă calculul pentru piața cafelei din Partea 4.

Exemple grafice

Primul grafic arată piața cafelei din campus. Cele două zone colorate sunt surplusurile.

0510152020406080100120Cafele pe zi (Q)Preț (lei)cerereaofertaE (100, 8)
Cererea 18 − 0,001Q² și oferta 2 + 0,06Q se intersectează în punctul de echilibru E: 100 de cafele la 8 lei. Zona de deasupra prețului, sub cerere, este surplusul consumatorului (aproximativ 666,67 lei); zona de sub preț, deasupra ofertei, este surplusul producătorului (300 de lei).
Vezi datele ca tabel
Surplusul consumatorului și al producătorului
SerieCafele pe zi (Q)Preț (lei)
cererea018
cererea1017,9
cererea2017,6
cererea3017,1
cererea4016,4
cererea5015,5
cererea6014,4
cererea7013,1
cererea8011,6
cererea909,9
cererea1008
cererea1105,9
cererea1203,6
cererea1301,1
oferta02
oferta1309,8
surplusul consumatorului (vârf)018
surplusul consumatorului (vârf)2017,6
surplusul consumatorului (vârf)4016,4
surplusul consumatorului (vârf)6014,4
surplusul consumatorului (vârf)8011,6
surplusul consumatorului (vârf)1008
surplusul consumatorului (vârf)08
surplusul producătorului (vârf)08
surplusul producătorului (vârf)1008
surplusul producătorului (vârf)02
E (100, 8)1008

Încearcă să calculezi ce s-ar întâmpla cu surplusul consumatorului dacă prețul ar fi fixat la 9,9 lei, unde se cer doar 90 de cafele: ∫090(18−0,001Q2) dQ−9,9×90=1620−243−891=486\int_0^{90} (18 - 0{,}001Q^2)\,dQ - 9{,}9 \times 90 = 1620 - 243 - 891 = 486 de lei. Concluzie: un preț mai mare mută o parte din surplus de la cumpărători la vânzători și, în plus, face ca unele tranzacții să nu mai aibă loc.

Al doilea grafic arată costul marginal al brutăriei și aria de sub el între 100 și 200 de pâini.

02,557,51050100150200250300Pâini pe zi (Q)Lei pe pâinecost marginal: 0,02Q + 24 lei6 lei
Costul marginal 0,02Q + 2 crește de la 4 lei (la 100 de pâini) la 6 lei (la 200). Aria colorată, un trapez cu bazele 4 și 6 și înălțimea 100, este (4 + 6) × 100 : 2 = 500 de lei: costul suplimentar al celor 100 de pâini în plus.
Vezi datele ca tabel
Aria de sub costul marginal
SeriePâini pe zi (Q)Lei pe pâine
cost marginal: 0,02Q + 202
cost marginal: 0,02Q + 23008
aria (vârf)1000
aria (vârf)1004
aria (vârf)2006
aria (vârf)2000
4 lei1004
6 lei2006

Încearcă să verifici cu costul total: Ct(200)−Ct(100)=1100−600=500C_t(200) - C_t(100) = 1100 - 600 = 500 de lei. Concluzie: aria de sub costul marginal este creșterea costului total, de aceea integrala și derivata sunt două fețe ale aceleiași idei.

Aprofundare

Teorema fundamentală a analizei

De ce aria se calculează cu o primitivă? Notează cu A(x)A(x) aria de sub graficul lui f de la a până la x. Când x crește cu o bucată foarte mică h, aria crește cu aproximativ un dreptunghi subțire de înălțime f(x)f(x) și lățime h. Deci A(x+h)−A(x)h≈f(x)\frac{A(x + h) - A(x)}{h} \approx f(x), iar la limită A′(x)=f(x)A'(x) = f(x): funcția „arie” este o primitivă a lui f. Cum ea pornește de la 0 în a, aria până la b este F(b)−F(a)F(b) - F(a).

Integrala ca limită a unor sume

Pentru funcțiile care nu au o primitivă simplă, integrala se aproximează cu sume Riemann: împarți intervalul în n bucăți, înmulțești pe fiecare lățimea cu o valoare a funcției și aduni. Cu cât n este mai mare, cu atât suma este mai aproape de integrală. Varianta cu trapeze (unești punctele vecine prin segmente) este exactă pentru funcțiile liniare, ca la costul marginal al brutăriei.

Excepții și nuanțe

  • Surplusul consumatorului calculat cu cererea de piață presupune că un leu valorează la fel pentru toți cumpărătorii; în realitate, un leu contează mai mult pentru cineva cu venit mic.
  • Integralele pe interval infinit (ca la fluxul fără sfârșit) există doar dacă aria rămâne finită: ∫0∞Re−rt dt\int_0^\infty R e^{-rt}\,dt este finită pentru r>0r > 0, dar ∫1∞1x dx\int_1^\infty \frac{1}{x}\,dx este infinită.
  • Constanta C din integrala nedefinită are sens economic: la costuri, este costul fix, pe care mărimile marginale nu îl pot „vedea”.

Un caz real: Jules Dupuit și podurile

În 1844, inginerul francez Jules Dupuit s-a întrebat cât de util este un pod public pentru care se plătește taxă. A observat că utilitatea podului nu este egală cu suma încasată, pentru că mulți trecători ar fi plătit mai mult decât taxa. Măsura propusă de el, aria de sub curba cererii peste prețul plătit, este ceea ce Alfred Marshall a numit mai târziu „surplusul consumatorului”. Dupuit a arătat și că o taxă prea mare face ca unii oameni să nu mai treacă podul, deși trecerea lor nu ar costa nimic în plus: o pierdere pentru toată lumea.

Quiz

Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.

1. Care este integrala nedefinită a funcției x³?

Alege o singură variantă.

2. Cât este integrala definită a funcției 2x de la 1 la 3?

Scrie un număr.

3. Dacă știi costul marginal al unei firme, poți afla costul total doar dacă știi și costul fix.

Alege o singură variantă.

4. Costul marginal este Cmg = 0,02Q + 2. Cu cât crește costul total când producția trece de la 100 la 200 de bucăți?

Scrie un număr.

lei

5. Ce reprezintă surplusul consumatorului pe un grafic al pieței?

Alege o singură variantă.

6. Cererea este P = 20 − 0,1Q, iar prețul de echilibru este 10 lei, la Q = 100. Cât este surplusul consumatorului?

Scrie un număr.

lei

7. Vânzările zilnice ale unui magazin sunt v(t) = 100 + 2t lei pe zi. Cât sunt vânzările totale în primele 10 zile?

Scrie un număr.

lei

8. Un flux de 10 000 de lei pe an, primit continuu și fără sfârșit, cu o dobândă de 5% pe an, are valoarea actualizată:

Alege o singură variantă.