Matematici aplicate în economie · Analiză matematică
Integrale și aplicații economice
Avansat65 min✓ Terminată
Pe această pagină
Ce înveți
- Calculezi primitive și integrale definite cu tabelul integralelor uzuale și formula Leibniz–Newton.
- Reconstitui costul total sau venitul total din mărimile marginale și calculezi surplusul consumatorului și al producătorului.
- Calculezi valori cumulate în timp și valoarea actualizată a unui flux continuu de venituri.
Teorie
Derivata a trecut de la o mărime totală la una marginală: din costul total ai obținut costul unei unități în plus. Integrala face drumul invers: din costul marginal reconstituie costul total, din vânzările zilnice obține vânzările pe o lună, iar din curba cererii măsoară cât câștigă cumpărătorii din faptul că plătesc mai puțin decât ar fi fost dispuși. Geometric, integrala este o arie sub un grafic.
Partea 1. Primitive și integrala nedefinită
Tabelul integralelor uzuale se obține citind invers tabelul derivatelor:
| Funcția | Integrala nedefinită |
|---|---|
| (n ≠ −1) | |
| (k ≠ 0) | |
Reguli de calcul:
- liniaritatea: și ;
- integrarea prin părți: (folosită, de exemplu, la );
- schimbarea de variabilă: dacă , atunci .
Exemplu pas cu pas: . Verificare: derivata rezultatului este .
Partea 2. Integrala definită
Proprietăți utile:
- (aria unui dreptunghi);
- (aria se poate împărți în bucăți);
- dacă pe , atunci este aria dintre cele două grafice;
- valoarea medie a lui f pe este .
Aria are semn: unde f este negativă, integrala scade. De aceea, pentru o arie „adevărată” între grafic și axă, se integrează separat pe porțiunile cu semn constant.
Partea 3. De la marginal la total
Dacă știi o mărime marginală, mărimea totală este integrala ei, plus valoarea de pornire:
iar variația mărimii totale când producția trece de la la este integrala definită a mărimii marginale:
Exemplu ipotetic, brutăria din lecția „Derivate și analiză marginală”: costul marginal este , iar costul fix 300 de lei.
- Costul total: , aceeași funcție de la care pornisem.
- Cât costă să treacă de la 100 la 200 de pâini pe zi: de lei.
Partea 4. Surplusul consumatorului și al producătorului
Curba cererii arată cât ar fi dispus să plătească cumpărătorul pentru fiecare unitate; curba ofertei , cu cât ar accepta producătorul să vândă. La echilibru, toți plătesc același preț pentru cantitatea .
Geometric, este aria dintre curba cererii și dreapta prețului, iar aria dintre dreapta prețului și curba ofertei. Suma lor este surplusul total, câștigul pieței ca întreg.
Exemplu ipotetic: piața cafelei la pachet dintr-un campus, cu cererea și oferta (Q cafele pe zi, P lei).
- Echilibrul: , adică . Rădăcina pozitivă este , iar prețul lei.
- Suma pe care ar fi plătit-o cumpărătorii: lei. Au plătit de lei, deci lei pe zi.
- Suma minimă cerută de vânzători: de lei. Au încasat 800, deci de lei pe zi.
- Surplusul total este aproximativ lei pe zi.
Partea 5. Valori cumulate în timp
Când o mărime este un flux (lei pe zi, bucăți pe lună), totalul acumulat într-o perioadă este integrala fluxului:
Exemplu ipotetic: vânzările zilnice ale unui magazin nou cresc după formula lei pe zi, unde t este numărul de zile de la deschidere. În primele 30 de zile, vânzările totale sunt de lei, iar vânzările medii sunt de lei pe zi.
Valoarea actualizată a unui flux continuu. Un leu primit peste t ani valorează azi lei (capitalizarea continuă din lecția „Limite și continuitate”, citită invers). Un flux de R lei pe an, primit continuu timp de T ani, are valoarea actualizată:
Exemplu ipotetic: un spațiu comercial adus în chirie aduce 12 000 de lei pe an, timp de 5 ani, iar dobânda este de 10% pe an. lei, mult sub suma nominală de 60 000 de lei. Pentru un flux fără sfârșit (), de lei.
Video
Integration and the fundamental theorem of calculus | Chapter 8, Essence of calculus
de 3Blue1Brown
Se încarcă de pe YouTube
Integration and the fundamental theorem of calculus | Chapter 8, Essence of calculus · de 3Blue1Brown · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Clipul este în engleză și arată vizual de ce aria de sub un grafic se calculează cu o primitivă. Urmărește legătura dintre „suma multor dreptunghiuri subțiri” și formula Leibniz–Newton din Partea 2.
Consumer and Producer Surplus (KristaKingMath)
de Krista King
Se încarcă de pe YouTube
Consumer and Producer Surplus (KristaKingMath) · de Krista King · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Clipul este în engleză. Urmărește cum se găsește echilibrul și cum se scrie fiecare surplus ca integrală, apoi refă calculul pentru piața cafelei din Partea 4.
Exemple grafice
Primul grafic arată piața cafelei din campus. Cele două zone colorate sunt surplusurile.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Cafele pe zi (Q) | Preț (lei) |
|---|---|---|
| cererea | 0 | 18 |
| cererea | 10 | 17,9 |
| cererea | 20 | 17,6 |
| cererea | 30 | 17,1 |
| cererea | 40 | 16,4 |
| cererea | 50 | 15,5 |
| cererea | 60 | 14,4 |
| cererea | 70 | 13,1 |
| cererea | 80 | 11,6 |
| cererea | 90 | 9,9 |
| cererea | 100 | 8 |
| cererea | 110 | 5,9 |
| cererea | 120 | 3,6 |
| cererea | 130 | 1,1 |
| oferta | 0 | 2 |
| oferta | 130 | 9,8 |
| surplusul consumatorului (vârf) | 0 | 18 |
| surplusul consumatorului (vârf) | 20 | 17,6 |
| surplusul consumatorului (vârf) | 40 | 16,4 |
| surplusul consumatorului (vârf) | 60 | 14,4 |
| surplusul consumatorului (vârf) | 80 | 11,6 |
| surplusul consumatorului (vârf) | 100 | 8 |
| surplusul consumatorului (vârf) | 0 | 8 |
| surplusul producătorului (vârf) | 0 | 8 |
| surplusul producătorului (vârf) | 100 | 8 |
| surplusul producătorului (vârf) | 0 | 2 |
| E (100, 8) | 100 | 8 |
Încearcă să calculezi ce s-ar întâmpla cu surplusul consumatorului dacă prețul ar fi fixat la 9,9 lei, unde se cer doar 90 de cafele: de lei. Concluzie: un preț mai mare mută o parte din surplus de la cumpărători la vânzători și, în plus, face ca unele tranzacții să nu mai aibă loc.
Al doilea grafic arată costul marginal al brutăriei și aria de sub el între 100 și 200 de pâini.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Pâini pe zi (Q) | Lei pe pâine |
|---|---|---|
| cost marginal: 0,02Q + 2 | 0 | 2 |
| cost marginal: 0,02Q + 2 | 300 | 8 |
| aria (vârf) | 100 | 0 |
| aria (vârf) | 100 | 4 |
| aria (vârf) | 200 | 6 |
| aria (vârf) | 200 | 0 |
| 4 lei | 100 | 4 |
| 6 lei | 200 | 6 |
Încearcă să verifici cu costul total: de lei. Concluzie: aria de sub costul marginal este creșterea costului total, de aceea integrala și derivata sunt două fețe ale aceleiași idei.
Aprofundare
Teorema fundamentală a analizei
De ce aria se calculează cu o primitivă? Notează cu aria de sub graficul lui f de la a până la x. Când x crește cu o bucată foarte mică h, aria crește cu aproximativ un dreptunghi subțire de înălțime și lățime h. Deci , iar la limită : funcția „arie” este o primitivă a lui f. Cum ea pornește de la 0 în a, aria până la b este .
Integrala ca limită a unor sume
Pentru funcțiile care nu au o primitivă simplă, integrala se aproximează cu sume Riemann: împarți intervalul în n bucăți, înmulțești pe fiecare lățimea cu o valoare a funcției și aduni. Cu cât n este mai mare, cu atât suma este mai aproape de integrală. Varianta cu trapeze (unești punctele vecine prin segmente) este exactă pentru funcțiile liniare, ca la costul marginal al brutăriei.
Excepții și nuanțe
- Surplusul consumatorului calculat cu cererea de piață presupune că un leu valorează la fel pentru toți cumpărătorii; în realitate, un leu contează mai mult pentru cineva cu venit mic.
- Integralele pe interval infinit (ca la fluxul fără sfârșit) există doar dacă aria rămâne finită: este finită pentru , dar este infinită.
- Constanta C din integrala nedefinită are sens economic: la costuri, este costul fix, pe care mărimile marginale nu îl pot „vedea”.
Un caz real: Jules Dupuit și podurile
În 1844, inginerul francez Jules Dupuit s-a întrebat cât de util este un pod public pentru care se plătește taxă. A observat că utilitatea podului nu este egală cu suma încasată, pentru că mulți trecători ar fi plătit mai mult decât taxa. Măsura propusă de el, aria de sub curba cererii peste prețul plătit, este ceea ce Alfred Marshall a numit mai târziu „surplusul consumatorului”. Dupuit a arătat și că o taxă prea mare face ca unii oameni să nu mai treacă podul, deși trecerea lor nu ar costa nimic în plus: o pierdere pentru toată lumea.
Quiz
Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.