Matematici aplicate în economie · Analiză matematică

Studiul funcțiilor și optimizare într-o variabilă

Avansat65 min

Pe această pagină

Ce înveți

  • Stabilești intervalele de monotonie și punctele de extrem ale unei funcții cu derivata întâi și a doua.
  • Stabilești unde o funcție este convexă sau concavă și găsești punctele de inflexiune.
  • Găsești minimul costului mediu, pragul de rentabilitate, pragul de închidere și producția optimă a unei firme.

Teorie

O firmă vrea să știe la ce producție costul pe bucată este cel mai mic, de la ce preț merită să producă și cât să producă pentru profitul maxim. Toate trei sunt probleme de optimizare: cauți punctul în care o funcție are valoarea cea mai mică sau cea mai mare. Derivata întâi îți spune încotro merge funcția, iar derivata a doua îți spune cum se curbează.

Partea 1. Monotonie și puncte de extrem

Monotonia se citește din semnul derivatei întâi:

  • dacă f′(x)>0f'(x) > 0 pe un interval, f este crescătoare pe acel interval;
  • dacă f′(x)<0f'(x) < 0, f este descrescătoare;
  • dacă f′(x)=0f'(x) = 0 pe tot intervalul, f este constantă.

Un punct critic nu este neapărat un extrem. Ca să decizi, folosești unul dintre cele două teste:

  • testul derivatei întâi: dacă f′f' trece din pozitiv în negativ, x0x_0 este un maxim; din negativ în pozitiv, un minim; dacă nu își schimbă semnul, nu este extrem;
  • testul derivatei a doua: dacă f′(x0)=0f'(x_0) = 0 și f′′(x0)<0f''(x_0) < 0, x0x_0 este un maxim; dacă f′′(x0)>0f''(x_0) > 0, este un minim; dacă f′′(x0)=0f''(x_0) = 0, testul nu decide.

Extremele pe un interval închis [a,b][a, b] (teorema lui Weierstrass): o funcție continuă pe [a,b][a, b] își atinge sigur maximul și minimul. Le găsești comparând valorile funcției în punctele critice din interval și la capetele a și b. Exemplu: dacă atelierul poate produce cel mult 5 bucăți, iar profitul ar fi maxim abia la 10 bucăți, optimul admis este la capătul intervalului, adică 5.

Partea 2. Convexitate și puncte de inflexiune

Derivata a doua arată dacă panta crește sau scade, adică felul în care se curbează graficul:

  • dacă f′′(x)>0f''(x) > 0, f este convexă: graficul se curbează în sus, ca un castron („ține apa”), iar panta crește;
  • dacă f′′(x)<0f''(x) < 0, f este concavă: graficul se curbează în jos, ca o cupolă, iar panta scade.

Ce înseamnă în economie:

  • o funcție de producție concavă are productivitate marginală descrescătoare (fiecare angajat în plus adaugă mai puțin decât cel dinainte);
  • un cost total convex are cost marginal crescător;
  • punctul de inflexiune al costului total este punctul în care costul marginal este minim: până acolo, fiecare unitate în plus costă tot mai puțin; după el, tot mai mult.

Partea 3. Costurile medii și marginale

Formulele costurilor medii și marginal (cu notațiile din manual):

Ctm=CtQ,Cvm=CvQ,Cfm=CfQ,Cmg=Ct′(Q)=Cv′(Q)C_{tm} = \frac{C_t}{Q}, \qquad C_{vm} = \frac{C_v}{Q}, \qquad C_{fm} = \frac{C_f}{Q}, \qquad C_{mg} = C_t'(Q) = C_v'(Q)

Pentru atelier:

  • Cmg(Q)=3Q2−24Q+60C_{mg}(Q) = 3Q^2 - 24Q + 60;
  • Cvm(Q)=Q2−12Q+60C_{vm}(Q) = Q^2 - 12Q + 60;
  • Ctm(Q)=Q2−12Q+60+256QC_{tm}(Q) = Q^2 - 12Q + 60 + \frac{256}{Q}.

Minimul costului marginal și inflexiunea costului total. Ct′′(Q)=6Q−24C_t''(Q) = 6Q - 24, care este 0 la Q=4Q = 4 și își schimbă semnul acolo. Costul total este concav până la 4 și convex după, iar costul marginal este minim la 4: Cmg(4)=48−96+60=12C_{mg}(4) = 48 - 96 + 60 = 12.

Regula care leagă costul mediu de cel marginal. Derivând costul mediu cu regula câtului:

Ctm′(Q)=(CtQ)′=Ct′⋅Q−CtQ2=Cmg−CtmQC_{tm}'(Q) = \left(\frac{C_t}{Q}\right)' = \frac{C_t' \cdot Q - C_t}{Q^2} = \frac{C_{mg} - C_{tm}}{Q}

În cuvinte: costul mediu scade cât timp costul marginal este sub el și crește când costul marginal îl depășește. Deci costul mediu este minim exact acolo unde costul marginal îl intersectează: Cmg=CtmC_{mg} = C_{tm}. Aceeași regulă este valabilă pentru CvmC_{vm}.

  • Minimul costului variabil mediu: Cvm′(Q)=2Q−12=0C_{vm}'(Q) = 2Q - 12 = 0, deci Q=6Q = 6 și Cvm(6)=36−72+60=24C_{vm}(6) = 36 - 72 + 60 = 24. Verificare: Cmg(6)=108−144+60=24C_{mg}(6) = 108 - 144 + 60 = 24.
  • Minimul costului total mediu: egalezi Cmg=CtmC_{mg} = C_{tm}: 3Q2−24Q+60=Q2−12Q+60+256Q3Q^2 - 24Q + 60 = Q^2 - 12Q + 60 + \frac{256}{Q}, adică 2Q3−12Q2=2562Q^3 - 12Q^2 = 256. Încercând divizori ai lui 256, găsești Q=8Q = 8: 2×512−12×64=1024−768=2562 \times 512 - 12 \times 64 = 1024 - 768 = 256. Costul total mediu minim este Ctm(8)=64−96+60+32=60C_{tm}(8) = 64 - 96 + 60 + 32 = 60.

Partea 4. Pragurile și producția optimă

Într-o piață cu concurență perfectă, firma vinde la prețul pieței P și produce acolo unde P=CmgP = C_{mg}, pe ramura crescătoare a costului marginal (Cmg′>0C_{mg}' > 0, adică Pr′′<0Pr'' < 0). Două praguri spun dacă merită să producă:

  • pragul de rentabilitate este minimul costului total mediu. La un preț egal cu el, firma își acoperă toate costurile, cu profit zero. Pentru atelier: P=60P = 60, la Q=8Q = 8.
  • pragul de închidere este minimul costului variabil mediu. Sub el, firma nu își acoperă nici costurile variabile și pierde mai puțin dacă se oprește (pierde doar costul fix). Pentru atelier: P=24P = 24, la Q=6Q = 6.

Între cele două praguri (de la 24 la 60), firma are pierdere, dar pe termen scurt e mai bine să producă decât să se oprească, pentru că acoperă o parte din costul fix.

Producția optimă la prețul 120. Egalezi 120=3Q2−24Q+60120 = 3Q^2 - 24Q + 60, adică 3Q2−24Q−60=03Q^2 - 24Q - 60 = 0 sau Q2−8Q−20=0Q^2 - 8Q - 20 = 0. Rădăcinile sunt Q=10Q = 10 și Q=−2Q = -2; doar 10 are sens.

  • Verificarea maximului: Pr′′(Q)=−Cmg′(Q)=−(6Q−24)Pr''(Q) = -C_{mg}'(Q) = -(6Q - 24), iar la Q=10Q = 10 este −36<0-36 < 0.
  • Venitul: 120×10=1200120 \times 10 = 1200. Costul: Ct(10)=1000−1200+600+256=656C_t(10) = 1000 - 1200 + 600 + 256 = 656. Profitul maxim: 1200−656=5441200 - 656 = 544 (mii de lei).

Producția optimă pe partea angajaților. Aceleași reguli se aplică funcției de producție Q(L)Q(L): productivitatea medie Wm=Q/LW_m = Q/L este maximă acolo unde productivitatea marginală Wmg=Q′(L)W_{mg} = Q'(L) o intersectează, iar inflexiunea lui Q(L)Q(L) marchează punctul de la care încep randamentele marginale descrescătoare.

Video

Concavity, Inflection Points, and Second Derivative

de The Organic Chemistry Tutor

Se încarcă de pe YouTube

Concavity, Inflection Points, and Second Derivative · de The Organic Chemistry Tutor · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul este în engleză (concave up = convexă, concave down = concavă, inflection point = punct de inflexiune). Urmărește cum se construiește tabelul de semne al derivatei a doua și aplică-l la costul total al atelierului din Partea 3.

Exemple grafice

Primul grafic arată cele trei curbe de cost unitar ale atelierului. Toate au forma literei U, iar costul marginal le taie pe celelalte două în minimul lor.

032,56597,513024681012Producție (Q, sute de bucăți)Mii de lei pe sută de bucățicost marginalcost variabil mediucost total mediumin Cmg (inflexiune)prag de închideremin Ctm = 60
Costul marginal 3Q² − 24Q + 60 are minimul 12 la Q = 4. El intersectează costul variabil mediu în minimul lui (24, la Q = 6, pragul de închidere) și costul total mediu în minimul lui (60, la Q = 8, pragul de rentabilitate).
Vezi datele ca tabel
Costul marginal, costul variabil mediu și costul total mediu
SerieProducție (Q, sute de bucăți)Mii de lei pe sută de bucăți
cost marginal139
cost marginal224
cost marginal315
cost marginal412
cost marginal515
cost marginal624
cost marginal739
cost marginal860
cost marginal987
cost marginal10120
cost variabil mediu149
cost variabil mediu240
cost variabil mediu333
cost variabil mediu428
cost variabil mediu525
cost variabil mediu624
cost variabil mediu725
cost variabil mediu828
cost variabil mediu933
cost variabil mediu1040
cost variabil mediu1149
cost variabil mediu1260
cost total mediu3118,33
cost total mediu492
cost total mediu576,2
cost total mediu666,67
cost total mediu761,57
cost total mediu860
cost total mediu961,44
cost total mediu1065,6
cost total mediu1172,27
cost total mediu1281,33
min Cmg (inflexiune)412
prag de închidere624
min Ctm = 60860

Încearcă să verifici la Q = 10 că firma are profit la prețul 120: costul total mediu este 65,665{,}6, mai mic decât prețul, deci câștigă 120−65,6=54,4120 - 65{,}6 = 54{,}4 pe fiecare sută de bucăți, adică 544544 în total. Concluzie: profitul pe bucată este distanța dintre preț și costul total mediu.

Al doilea grafic arată costul total și venitul total la prețul 120. Costul total este întâi concav, apoi convex.

03757501.1251.50024681012Producție (Q, sute de bucăți)Mii de leicost totalvenit total: 120Qinflexiunevenit 1200cost 656
Costul total are punctul de inflexiune la Q = 4: până acolo crește tot mai încet, apoi tot mai repede. Venitul total 120Q este o dreaptă. Profitul, distanța dintre ele, este maxim la Q = 10: 1200 − 656 = 544.
Vezi datele ca tabel
Costul total și venitul total la prețul 120
SerieProducție (Q, sute de bucăți)Mii de lei
cost total0256
cost total1305
cost total2336
cost total3355
cost total4368
cost total5381
cost total6400
cost total7431
cost total8480
cost total9553
cost total10656
cost total11795
cost total12976
venit total: 120Q00
venit total: 120Q121.440
inflexiune4368
venit 1200101.200
cost 65610656

Încearcă să calculezi profitul la Q = 12: 1440−976=4641440 - 976 = 464, mai puțin decât 544. Concluzie: profitul maxim apare acolo unde panta costului total (costul marginal) este egală cu panta venitului total (prețul), iar curbele sunt „cel mai departe” una de alta.

Aprofundare

Pașii unui studiu complet al funcției

În manualele de analiză, studiul unei funcții se face în aceeași ordine: domeniul de definiție, intersecțiile cu axele, limitele la capetele domeniului și asimptotele (lecția „Limite și continuitate”), derivata întâi și tabelul ei de semne (monotonie, extreme), derivata a doua și tabelul ei de semne (convexitate, inflexiune), apoi graficul. Tabelul de variație adună toate informațiile pe un singur rând: unde funcția crește, unde scade, unde are extreme și cum se curbează.

De ce CmgC_{mg} trece prin minimul lui CtmC_{tm}

Gândește-te la media notelor: dacă următoarea notă (cea „marginală”) este sub medie, media scade; dacă este peste medie, media crește. Media este minimă exact când nota următoare este egală cu ea. Formula Ctm′=(Cmg−Ctm)/QC_{tm}' = (C_{mg} - C_{tm}) / Q spune același lucru: semnul derivatei costului mediu este semnul diferenței dintre costul marginal și costul mediu.

Excepții și nuanțe

  • f′′(x0)=0f''(x_0) = 0 nu garantează o inflexiune: f(x)=x4f(x) = x^4 are f′′(0)=0f''(0) = 0, dar este convexă peste tot (0 este un minim).
  • Un punct critic poate fi doar un „palier”: f(x)=x3f(x) = x^3 are f′(0)=0f'(0) = 0, dar este crescătoare peste tot.
  • Extremele locale nu sunt neapărat globale. Profitul poate avea un minim local la o producție mică (pe ramura descrescătoare a costului marginal), unde la fel P=CmgP = C_{mg}; de aceea regula cere ramura crescătoare.
  • Funcțiile din practică sunt definite pe intervale (producția nu poate depăși capacitatea), deci capetele intervalului trebuie mereu verificate.

Un caz real: Jacob Viner și desenatorul

În 1931, economistul canadian Jacob Viner a publicat un articol celebru despre curbele de cost pe termen scurt și lung. Viner i-a cerut desenatorului să traseze curba costului mediu pe termen lung prin punctele de minim ale curbelor pe termen scurt și, în același timp, tangentă la toate. Desenatorul i-a spus că este imposibil, iar Viner a recunoscut ulterior greșeala într-o notă: curba pe termen lung este tangentă la curbele pe termen scurt, dar nu în minimul lor (cu excepția uneia). Episodul este folosit și azi în cursuri ca exemplu despre cât de importante sunt condițiile exacte de tangență și de minim.

Quiz

Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.

1. Pe un interval, derivata întâi a unei funcții este negativă. Ce poți spune despre funcție pe acel interval?

Alege o singură variantă.

2. Într-un punct critic x₀, f′(x₀) = 0 și f″(x₀) = −3. Ce fel de punct este?

Alege o singură variantă.

3. Dacă f″(x₀) = 0, atunci x₀ este sigur un punct de inflexiune.

Alege o singură variantă.

4. Costul total este Ct(Q) = Q³ − 12Q² + 60Q + 256. La ce producție este costul marginal minim (punctul de inflexiune al costului total)?

Scrie un număr.

5. Costul marginal este mai mic decât costul total mediu. Ce se întâmplă cu costul total mediu când producția crește puțin?

Alege o singură variantă.

6. Costul variabil mediu este Cvm(Q) = Q² − 12Q + 60. Care este pragul de închidere (prețul minim sub care firma se oprește)?

Scrie un număr.

7. O firmă în concurență perfectă are Cmg = 3Q² − 24Q + 60 și vinde la prețul 120. Ce producție maximizează profitul?

Scrie un număr.

8. Profitul unei firme este maxim, fără restricții, la 50 de bucăți, dar capacitatea fabricii este de 40 de bucăți. Profitul crește pe tot intervalul [0, 40]. Care este producția optimă?

Alege o singură variantă.