Matematici aplicate în economie · Analiză matematică

Limite și continuitate

Intermediar55 min

Pe această pagină

Ce înveți

  • Calculezi limita unei funcții într-un punct și la infinit, inclusiv în cazurile de nedeterminare uzuale.
  • Găsești asimptotele unei funcții și explici ce înseamnă ele pentru costuri, cheltuieli sau venituri.
  • Recunoști o funcție continuă și un salt (prag) și folosești continuitatea ca să arăți că există un prag de rentabilitate.

Teorie

Ce se întâmplă cu costul unui covrig când brutăria coace tot mai mulți? Cât poate cheltui cel mult o familie pe pâine, oricât de mult ar câștiga? Ce se întâmplă cu prețul pe care îl plătești când comanda trece de un prag? Toate sunt întrebări despre comportamentul unei funcții când variabila se apropie de o valoare sau crește fără limită. Instrumentul matematic pentru ele este limita.

Partea 1. Ce este o limită

Limite laterale. Uneori contează din ce parte te apropii de a. Limita la stânga, lim⁡x↗af(x)\lim_{x \nearrow a} f(x) (notată și f(a−0)f(a - 0)), folosește doar valori x mai mici decât a; limita la dreapta, lim⁡x↘af(x)\lim_{x \searrow a} f(x) sau f(a+0)f(a + 0), doar valori mai mari. Limita în a există doar dacă cele două limite laterale există și sunt egale.

Partea 2. Reguli de calcul

Dacă lim⁡f=L1\lim f = L_1 și lim⁡g=L2\lim g = L_2 (numere finite), atunci:

lim⁡(f±g)=L1±L2,lim⁡(c⋅f)=c⋅L1,lim⁡(f⋅g)=L1⋅L2,lim⁡fg=L1L2 (L2≠0)\lim (f \pm g) = L_1 \pm L_2, \quad \lim (c \cdot f) = c \cdot L_1, \quad \lim (f \cdot g) = L_1 \cdot L_2, \quad \lim \frac{f}{g} = \frac{L_1}{L_2} \ (L_2 \neq 0)

Limitele de bază la infinit, pe care le folosești cel mai des:

  • lim⁡x→∞cx=0\lim_{x \to \infty} \frac{c}{x} = 0 și, mai general, lim⁡x→∞cxn=0\lim_{x \to \infty} \frac{c}{x^n} = 0 pentru n>0n > 0;
  • lim⁡x→∞xn=∞\lim_{x \to \infty} x^n = \infty pentru n>0n > 0;
  • lim⁡x→∞ax=∞\lim_{x \to \infty} a^x = \infty dacă a>1a > 1 și lim⁡x→∞ax=0\lim_{x \to \infty} a^x = 0 dacă 0<a<10 < a < 1;
  • lim⁡x→∞ln⁡x=∞\lim_{x \to \infty} \ln x = \infty, dar mai încet decât orice putere: lim⁡x→∞ln⁡xx=0\lim_{x \to \infty} \frac{\ln x}{x} = 0;
  • exponențiala crește mai repede decât orice putere: lim⁡x→∞xnex=0\lim_{x \to \infty} \frac{x^n}{e^x} = 0.

Raportul a două polinoame la infinit depinde doar de gradele lor (n la numărător, m la numitor) și de coeficienții termenilor dominanți ana_n și bmb_m:

  • dacă n<mn < m, limita este 0;
  • dacă n=mn = m, limita este an:bma_n : b_m;
  • dacă n>mn > m, limita este ±∞\pm\infty (după semnul lui an:bma_n : b_m).

Exemplu: lim⁡Q→∞3Q2+52Q2+Q=32\lim_{Q \to \infty} \frac{3Q^2 + 5}{2Q^2 + Q} = \frac{3}{2}, pentru că ambele polinoame au gradul 2.

Cazuri de nedeterminare. Când calculul direct dă una dintre formele 00\frac{0}{0}, ∞∞\frac{\infty}{\infty}, ∞−∞\infty - \infty, 0⋅∞0 \cdot \infty, 1∞1^\infty, 000^0 sau ∞0\infty^0, rezultatul nu se poate citi direct și trebuie transformată expresia. Cel mai des, la 00\frac{0}{0} simplifici prin factorul comun:

lim⁡x→2x2−4x−2=lim⁡x→2(x−2)(x+2)x−2=lim⁡x→2(x+2)=4\lim_{x \to 2} \frac{x^2 - 4}{x - 2} = \lim_{x \to 2} \frac{(x - 2)(x + 2)}{x - 2} = \lim_{x \to 2} (x + 2) = 4

iar la ∞∞\frac{\infty}{\infty} scoți factor comun puterea cea mai mare (de aici vine regula gradelor de mai sus).

Limite remarcabile, care apar în calculele economice cu dobânzi și creșteri:

lim⁡n→∞(1+1n)n=e≈2,718,lim⁡x→0ex−1x=1,lim⁡x→0ln⁡(1+x)x=1\lim_{n \to \infty} \left(1 + \frac{1}{n}\right)^n = e \approx 2{,}718, \qquad \lim_{x \to 0} \frac{e^x - 1}{x} = 1, \qquad \lim_{x \to 0} \frac{\ln(1 + x)}{x} = 1

Partea 3. Asimptote

Cele trei tipuri și formulele lor:

  • asimptotă orizontală y=Ly = L, dacă lim⁡x→∞f(x)=L\lim_{x \to \infty} f(x) = L (sau la −∞-\infty);
  • asimptotă verticală x=ax = a, dacă cel puțin o limită laterală în a este +∞+\infty sau −∞-\infty;
  • asimptotă oblică y=mx+ny = mx + n, dacă există și sunt finite:
m=lim⁡x→∞f(x)x (m≠0),n=lim⁡x→∞(f(x)−mx)m = \lim_{x \to \infty} \frac{f(x)}{x} \ (m \neq 0), \qquad n = \lim_{x \to \infty} \big(f(x) - mx\big)

Ce înseamnă în economie:

  • Costul mediu al covrigului are asimptota orizontală y=1y = 1 (costul variabil pe bucată, sub care nu coboară) și asimptota verticală Q=0Q = 0 (la producții foarte mici, costul fix împărțit la câteva bucăți devine uriaș).
  • Dacă și costul variabil pe bucată crește puțin cu producția, de exemplu Ctm(Q)=200Q+1+0,01QC_{tm}(Q) = \frac{200}{Q} + 1 + 0{,}01Q, atunci m=0,01m = 0{,}01 și n=1n = 1: pe termen lung costul mediu se comportă ca dreapta oblică y=0,01Q+1y = 0{,}01Q + 1.
  • Funcțiile Törnqvist descriu cheltuiala cu un bun în funcție de venit. Exemplu ipotetic: cheltuiala lunară a unei familii cu pâine este C(V)=300VV+2000C(V) = \frac{300V}{V + 2000} lei, unde V este venitul. La 2000 de lei venit, cheltuiala este 300×2000:4000=150300 \times 2000 : 4000 = 150 de lei; la 8000 de lei, 240 de lei. Asimptota orizontală y=300y = 300 este „pragul de saturație”: oricât ar crește venitul, familia nu cheltuie mai mult de 300 de lei pe pâine.

Partea 4. Continuitate

Funcțiile elementare (polinoame, exponențiale, logaritmi, radicali și rapoartele lor) sunt continue oriunde sunt definite. Discontinuitățile apar în economie mai ales la praguri și tranșe:

  • Exemplu ipotetic: un magazin online percepe 15 lei transport la comenzile sub 100 de lei, iar de la 100 de lei transportul este gratuit. Suma plătită este T(x)=x+15T(x) = x + 15 pentru x<100x < 100 și T(x)=xT(x) = x pentru x≥100x \ge 100.
  • În punctul 100: limita la stânga este 100+15=115100 + 15 = 115, iar limita la dreapta (și valoarea) este 100. Limitele laterale diferă, deci T are un salt de 15 lei: o comandă de 99 de lei te costă 114 lei, iar una de 100 de lei doar 100.

Proprietatea valorilor intermediare (Darboux). O funcție continuă pe un interval [a,b][a, b] trece prin toate valorile dintre f(a)f(a) și f(b)f(b). În particular, dacă f(a)f(a) și f(b)f(b) au semne opuse, există un punct c între a și b în care f(c)=0f(c) = 0. Exemplu: profitul covrigăriei la un preț de 2 lei este Pr(Q)=2Q−(200+Q)=Q−200Pr(Q) = 2Q - (200 + Q) = Q - 200. La 100 de covrigi profitul este −100-100 de lei, la 300 de covrigi este +100+100 de lei; profitul este continuu, deci undeva între ele există pragul de rentabilitate (aici exact la 200 de covrigi).

Partea 5. Numărul e și dobânda continuă

Dacă depui 1000 de lei cu o dobândă anuală de 10% capitalizată de n ori pe an, după un an ai 1000×(1+0,1n)n1000 \times \left(1 + \frac{0{,}1}{n}\right)^n lei:

  • capitalizare anuală (n = 1): 1000×1,1=11001000 \times 1{,}1 = 1100 de lei;
  • capitalizare lunară (n = 12): aproximativ 1104,711104{,}71 lei;
  • capitalizare zilnică (n = 365): aproximativ 1105,161105{,}16 lei.

Cu cât capitalizezi mai des, cu atât câștigi mai mult, dar câștigul nu crește la nesfârșit. Limita este dată de numărul e:

lim⁡n→∞S0(1+rn)nt=S0 ert\lim_{n \to \infty} S_0 \left(1 + \frac{r}{n}\right)^{nt} = S_0 \, e^{rt}

Pentru exemplul nostru, 1000×e0,1≈1105,171000 \times e^{0{,}1} \approx 1105{,}17 lei. Formula S0ertS_0 e^{rt} se numește capitalizare continuă și o vei folosi la integralele din ultima lecție a cursului.

Video

Introduction to Limits

de The Organic Chemistry Tutor

Se încarcă de pe YouTube

Introduction to Limits · de The Organic Chemistry Tutor · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul este în engleză. Urmărește cele trei moduri de a calcula o limită (înlocuire directă, simplificare, tabel de valori) și compară-le cu exemplele din Partea 2.

Limits and Continuity

de The Organic Chemistry Tutor

Se încarcă de pe YouTube

Limits and Continuity · de The Organic Chemistry Tutor · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul este în engleză (jump discontinuity = discontinuitate de tip salt, one-sided limits = limite laterale). Urmărește cum se verifică continuitatea în trei pași și aplică-i la funcția transportului din Partea 4.

Exemple grafice

Primul grafic arată costul mediu al covrigului în funcție de numărul de covrigi copți pe zi, împreună cu asimptota lui orizontală.

06121824255075100125150175200Covrigi pe zi (Q)Cost mediu (lei pe covrig)cost mediu: 200/Q + 1asimptota y = 13 lei la 100 de covrigi
Costul mediu 200/Q + 1 scade rapid la început și apoi tot mai încet, apropiindu-se de dreapta y = 1 (costul variabil pe bucată), fără să coboare sub ea.
Vezi datele ca tabel
Costul mediu al unui covrig
SerieCovrigi pe zi (Q)Cost mediu (lei pe covrig)
cost mediu: 200/Q + 11021
cost mediu: 200/Q + 11514,33
cost mediu: 200/Q + 12011
cost mediu: 200/Q + 1259
cost mediu: 200/Q + 1307,67
cost mediu: 200/Q + 1406
cost mediu: 200/Q + 1505
cost mediu: 200/Q + 1604,33
cost mediu: 200/Q + 1803,5
cost mediu: 200/Q + 11003
cost mediu: 200/Q + 11252,6
cost mediu: 200/Q + 11502,33
cost mediu: 200/Q + 11752,14
cost mediu: 200/Q + 12002
asimptota y = 101
asimptota y = 12001
3 lei la 100 de covrigi1003

Încearcă să calculezi costul mediu la 400 de covrigi: 200:400+1=1,5200 : 400 + 1 = 1{,}5 lei. Concluzie: dublarea producției nu înjumătățește costul pe bucată, pentru că doar partea fixă scade; limita lui este costul variabil.

Al doilea grafic arată suma plătită la magazinul online, în funcție de valoarea produselor din coș.

04080120160255075100125150Valoarea produselor (lei)Suma plătită (lei)sub 100 lei: x + 15de la 100 lei: xlimita la stânga: 115valoarea: 100
Sub 100 de lei plătești valoarea coșului plus 15 lei transport; de la 100 de lei transportul este gratuit. La x = 100 limita la stânga este 115, iar valoarea funcției este 100: funcția nu este continuă în acest punct.
Vezi datele ca tabel
Un salt la pragul de 100 de lei
SerieValoarea produselor (lei)Suma plătită (lei)
sub 100 lei: x + 15015
sub 100 lei: x + 1599,5114,5
de la 100 lei: x100100
de la 100 lei: x150150
limita la stânga: 115100115
valoarea: 100100100

Încearcă să compari o comandă de 95 de lei cu una de 100 de lei: prima te costă 110 lei, a doua 100 de lei. Concluzie: lângă un salt, o mică schimbare a variabilei produce o schimbare mare a rezultatului, de aceea pragurile schimbă comportamentul cumpărătorilor.

Aprofundare

Definiția riguroasă a limitei

„Se apropie oricât de mult” are o formulare exactă: lim⁡x→af(x)=L\lim_{x \to a} f(x) = L dacă, pentru orice abatere ε > 0 pe care o accepți, există o distanță δ > 0 astfel încât, ori de câte ori x este la mai puțin de δ de a (și diferit de a), f(x)f(x) este la mai puțin de ε de L. În cuvinte: oricât de precis vrei să fie rezultatul, poți alege x destul de aproape de a ca să-l obții. Pentru covrigărie, dacă vrei un cost mediu sub 1,01 lei, îți trebuie 200:Q200 : Q mai mic de 0,01, adică peste 20 000 de covrigi.

Găsirea pragului prin înjumătățire

Proprietatea lui Darboux dă și o metodă practică de calcul, numită metoda bisecției. Pornești de la un interval în care profitul își schimbă semnul, de exemplu de la 100 la 300 de covrigi, și verifici mijlocul (200). Păstrezi jumătatea în care semnul încă se schimbă și repeți. După fiecare pas intervalul se înjumătățește, deci după 10 pași este de 1024 de ori mai mic. Programele de calcul tabelar folosesc metode asemănătoare pentru funcția „Goal Seek”.

Excepții și nuanțe

  • Limita poate să nu existe: funcția transportului nu are limită în punctul 100, pentru că limitele laterale diferă.
  • O funcție poate avea limită într-un punct în care nu este definită: x2−4x−2\frac{x^2 - 4}{x - 2} nu există în 2, dar limita ei acolo este 4.
  • Asimptota orizontală poate fi intersectată de grafic pentru valori mici ale lui x; ea descrie doar comportamentul „la capăt”.
  • Funcțiile din economie sunt adesea definite doar pentru valori pozitive (cantități, prețuri), deci contează doar limitele la +∞+\infty și în 0 din dreapta.

Un caz real: Jacob Bernoulli și dobânda

În 1683, matematicianul elvețian Jacob Bernoulli s-a întrebat ce se întâmplă cu o sumă împrumutată cu dobândă dacă dobânda se capitalizează de tot mai multe ori pe an. A observat că expresia (1+1n)n\left(1 + \frac{1}{n}\right)^n crește, dar rămâne între 2 și 3. Valoarea ei limită, notată mai târziu cu e de Leonhard Euler, a devenit una dintre cele mai importante constante din matematică. Astăzi, capitalizarea continuă S0ertS_0 e^{rt} este folosită în finanțe la evaluarea obligațiunilor și a opțiunilor.

Quiz

Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.

1. Costul mediu al unui covrig este C(Q) = 200/Q + 1 lei. Spre ce valoare tinde costul mediu când Q crește fără limită?

Scrie un număr.

lei

2. Cât este limita lui (3Q² + 5) / (2Q² + Q) când Q tinde la infinit?

Alege o singură variantă.

3. Cât este limita lui (x² − 9) / (x − 3) când x tinde la 3?

Scrie un număr.

4. Cheltuiala unei familii cu pâine este C(V) = 300V / (V + 2000), unde V este venitul. Ce asimptotă orizontală are funcția și ce înseamnă?

Alege o singură variantă.

5. Funcția care dă suma plătită la un magazin (valoarea coșului plus 15 lei transport sub 100 de lei, fără transport de la 100 de lei) este continuă în punctul 100.

Alege o singură variantă.

6. Profitul unei firme este o funcție continuă de producție. La 100 de bucăți profitul este −50 de lei, iar la 300 de bucăți +80 de lei. Ce poți spune sigur?

Alege o singură variantă.

7. Care este asimptota oblică a costului mediu C(Q) = 200/Q + 1 + 0,01Q?

Alege o singură variantă.

8. Depui 1000 de lei cu dobândă anuală de 10%, capitalizată continuu. Cât ai după un an, rotunjit la leu? (e la puterea 0,1 ≈ 1,10517)

Scrie un număr.

lei