Matematici aplicate în economie · Analiză matematică
Limite și continuitate
Intermediar55 min✓ Terminată
Pe această pagină
Ce înveți
- Calculezi limita unei funcții într-un punct și la infinit, inclusiv în cazurile de nedeterminare uzuale.
- Găsești asimptotele unei funcții și explici ce înseamnă ele pentru costuri, cheltuieli sau venituri.
- Recunoști o funcție continuă și un salt (prag) și folosești continuitatea ca să arăți că există un prag de rentabilitate.
Teorie
Ce se întâmplă cu costul unui covrig când brutăria coace tot mai mulți? Cât poate cheltui cel mult o familie pe pâine, oricât de mult ar câștiga? Ce se întâmplă cu prețul pe care îl plătești când comanda trece de un prag? Toate sunt întrebări despre comportamentul unei funcții când variabila se apropie de o valoare sau crește fără limită. Instrumentul matematic pentru ele este limita.
Partea 1. Ce este o limită
Limite laterale. Uneori contează din ce parte te apropii de a. Limita la stânga, (notată și ), folosește doar valori x mai mici decât a; limita la dreapta, sau , doar valori mai mari. Limita în a există doar dacă cele două limite laterale există și sunt egale.
Partea 2. Reguli de calcul
Dacă și (numere finite), atunci:
Limitele de bază la infinit, pe care le folosești cel mai des:
- și, mai general, pentru ;
- pentru ;
- dacă și dacă ;
- , dar mai încet decât orice putere: ;
- exponențiala crește mai repede decât orice putere: .
Raportul a două polinoame la infinit depinde doar de gradele lor (n la numărător, m la numitor) și de coeficienții termenilor dominanți și :
- dacă , limita este 0;
- dacă , limita este ;
- dacă , limita este (după semnul lui ).
Exemplu: , pentru că ambele polinoame au gradul 2.
Cazuri de nedeterminare. Când calculul direct dă una dintre formele , , , , , sau , rezultatul nu se poate citi direct și trebuie transformată expresia. Cel mai des, la simplifici prin factorul comun:
iar la scoți factor comun puterea cea mai mare (de aici vine regula gradelor de mai sus).
Limite remarcabile, care apar în calculele economice cu dobânzi și creșteri:
Partea 3. Asimptote
Cele trei tipuri și formulele lor:
- asimptotă orizontală , dacă (sau la );
- asimptotă verticală , dacă cel puțin o limită laterală în a este sau ;
- asimptotă oblică , dacă există și sunt finite:
Ce înseamnă în economie:
- Costul mediu al covrigului are asimptota orizontală (costul variabil pe bucată, sub care nu coboară) și asimptota verticală (la producții foarte mici, costul fix împărțit la câteva bucăți devine uriaș).
- Dacă și costul variabil pe bucată crește puțin cu producția, de exemplu , atunci și : pe termen lung costul mediu se comportă ca dreapta oblică .
- Funcțiile Törnqvist descriu cheltuiala cu un bun în funcție de venit. Exemplu ipotetic: cheltuiala lunară a unei familii cu pâine este lei, unde V este venitul. La 2000 de lei venit, cheltuiala este de lei; la 8000 de lei, 240 de lei. Asimptota orizontală este „pragul de saturație”: oricât ar crește venitul, familia nu cheltuie mai mult de 300 de lei pe pâine.
Partea 4. Continuitate
Funcțiile elementare (polinoame, exponențiale, logaritmi, radicali și rapoartele lor) sunt continue oriunde sunt definite. Discontinuitățile apar în economie mai ales la praguri și tranșe:
- Exemplu ipotetic: un magazin online percepe 15 lei transport la comenzile sub 100 de lei, iar de la 100 de lei transportul este gratuit. Suma plătită este pentru și pentru .
- În punctul 100: limita la stânga este , iar limita la dreapta (și valoarea) este 100. Limitele laterale diferă, deci T are un salt de 15 lei: o comandă de 99 de lei te costă 114 lei, iar una de 100 de lei doar 100.
Proprietatea valorilor intermediare (Darboux). O funcție continuă pe un interval trece prin toate valorile dintre și . În particular, dacă și au semne opuse, există un punct c între a și b în care . Exemplu: profitul covrigăriei la un preț de 2 lei este . La 100 de covrigi profitul este de lei, la 300 de covrigi este de lei; profitul este continuu, deci undeva între ele există pragul de rentabilitate (aici exact la 200 de covrigi).
Partea 5. Numărul e și dobânda continuă
Dacă depui 1000 de lei cu o dobândă anuală de 10% capitalizată de n ori pe an, după un an ai lei:
- capitalizare anuală (n = 1): de lei;
- capitalizare lunară (n = 12): aproximativ lei;
- capitalizare zilnică (n = 365): aproximativ lei.
Cu cât capitalizezi mai des, cu atât câștigi mai mult, dar câștigul nu crește la nesfârșit. Limita este dată de numărul e:
Pentru exemplul nostru, lei. Formula se numește capitalizare continuă și o vei folosi la integralele din ultima lecție a cursului.
Video
Introduction to Limits
de The Organic Chemistry Tutor
Se încarcă de pe YouTube
Introduction to Limits · de The Organic Chemistry Tutor · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Clipul este în engleză. Urmărește cele trei moduri de a calcula o limită (înlocuire directă, simplificare, tabel de valori) și compară-le cu exemplele din Partea 2.
Limits and Continuity
de The Organic Chemistry Tutor
Se încarcă de pe YouTube
Limits and Continuity · de The Organic Chemistry Tutor · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Clipul este în engleză (jump discontinuity = discontinuitate de tip salt, one-sided limits = limite laterale). Urmărește cum se verifică continuitatea în trei pași și aplică-i la funcția transportului din Partea 4.
Exemple grafice
Primul grafic arată costul mediu al covrigului în funcție de numărul de covrigi copți pe zi, împreună cu asimptota lui orizontală.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Covrigi pe zi (Q) | Cost mediu (lei pe covrig) |
|---|---|---|
| cost mediu: 200/Q + 1 | 10 | 21 |
| cost mediu: 200/Q + 1 | 15 | 14,33 |
| cost mediu: 200/Q + 1 | 20 | 11 |
| cost mediu: 200/Q + 1 | 25 | 9 |
| cost mediu: 200/Q + 1 | 30 | 7,67 |
| cost mediu: 200/Q + 1 | 40 | 6 |
| cost mediu: 200/Q + 1 | 50 | 5 |
| cost mediu: 200/Q + 1 | 60 | 4,33 |
| cost mediu: 200/Q + 1 | 80 | 3,5 |
| cost mediu: 200/Q + 1 | 100 | 3 |
| cost mediu: 200/Q + 1 | 125 | 2,6 |
| cost mediu: 200/Q + 1 | 150 | 2,33 |
| cost mediu: 200/Q + 1 | 175 | 2,14 |
| cost mediu: 200/Q + 1 | 200 | 2 |
| asimptota y = 1 | 0 | 1 |
| asimptota y = 1 | 200 | 1 |
| 3 lei la 100 de covrigi | 100 | 3 |
Încearcă să calculezi costul mediu la 400 de covrigi: lei. Concluzie: dublarea producției nu înjumătățește costul pe bucată, pentru că doar partea fixă scade; limita lui este costul variabil.
Al doilea grafic arată suma plătită la magazinul online, în funcție de valoarea produselor din coș.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Valoarea produselor (lei) | Suma plătită (lei) |
|---|---|---|
| sub 100 lei: x + 15 | 0 | 15 |
| sub 100 lei: x + 15 | 99,5 | 114,5 |
| de la 100 lei: x | 100 | 100 |
| de la 100 lei: x | 150 | 150 |
| limita la stânga: 115 | 100 | 115 |
| valoarea: 100 | 100 | 100 |
Încearcă să compari o comandă de 95 de lei cu una de 100 de lei: prima te costă 110 lei, a doua 100 de lei. Concluzie: lângă un salt, o mică schimbare a variabilei produce o schimbare mare a rezultatului, de aceea pragurile schimbă comportamentul cumpărătorilor.
Aprofundare
Definiția riguroasă a limitei
„Se apropie oricât de mult” are o formulare exactă: dacă, pentru orice abatere ε > 0 pe care o accepți, există o distanță δ > 0 astfel încât, ori de câte ori x este la mai puțin de δ de a (și diferit de a), este la mai puțin de ε de L. În cuvinte: oricât de precis vrei să fie rezultatul, poți alege x destul de aproape de a ca să-l obții. Pentru covrigărie, dacă vrei un cost mediu sub 1,01 lei, îți trebuie mai mic de 0,01, adică peste 20 000 de covrigi.
Găsirea pragului prin înjumătățire
Proprietatea lui Darboux dă și o metodă practică de calcul, numită metoda bisecției. Pornești de la un interval în care profitul își schimbă semnul, de exemplu de la 100 la 300 de covrigi, și verifici mijlocul (200). Păstrezi jumătatea în care semnul încă se schimbă și repeți. După fiecare pas intervalul se înjumătățește, deci după 10 pași este de 1024 de ori mai mic. Programele de calcul tabelar folosesc metode asemănătoare pentru funcția „Goal Seek”.
Excepții și nuanțe
- Limita poate să nu existe: funcția transportului nu are limită în punctul 100, pentru că limitele laterale diferă.
- O funcție poate avea limită într-un punct în care nu este definită: nu există în 2, dar limita ei acolo este 4.
- Asimptota orizontală poate fi intersectată de grafic pentru valori mici ale lui x; ea descrie doar comportamentul „la capăt”.
- Funcțiile din economie sunt adesea definite doar pentru valori pozitive (cantități, prețuri), deci contează doar limitele la și în 0 din dreapta.
Un caz real: Jacob Bernoulli și dobânda
În 1683, matematicianul elvețian Jacob Bernoulli s-a întrebat ce se întâmplă cu o sumă împrumutată cu dobândă dacă dobânda se capitalizează de tot mai multe ori pe an. A observat că expresia crește, dar rămâne între 2 și 3. Valoarea ei limită, notată mai târziu cu e de Leonhard Euler, a devenit una dintre cele mai importante constante din matematică. Astăzi, capitalizarea continuă este folosită în finanțe la evaluarea obligațiunilor și a opțiunilor.
Quiz
Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.